Skoda va produce mai puține automobile. Are probleme

Skoda Auto, o divizie a grupului german Volkswagen, va reduce producţia săptămâna aceasta, din cauza deficitului de cipuri, au anunţat sindicatele de la producătorul auto ceh, transmite Reuters.

Unele schimburi care lucrează la producţia modelelor Octavia, Enyaq, Fabia, Scala şi Kamiq vor fi anulate, au precizat sindicatele.

„După începutul optimist din primele săptămâni ale anului, situaţia producţiei se înrăutăţeşte din nou”, au precizat sindicatele, în buletinul săptămânal Skodovacky Odborar.

În 2022, vânzările Skoda pe plan global au scăzut cu 16,7%, din cauza lipsei de componente, a problemelor apărute pe lanţurile de aprovizionare şi a războiului din Ucraina, dar cu toate acestea compania se aşteaptă la îmbunătăţirea situaţiei în 2023.

„Situaţia de pe piaţă va rămâne tensionată în 2023, dar suntem prudent optimişti că situaţia se va îmbunătăţi în lunile următoare”, a declarat directorul general de la Skoda Auto, Klaus Zellmer.

Cu peste 33.000 de angajaţi la trei fabrici, Skoda este unul din cei mai mari angajatori şi exportatori din Cehia. Însă, în ultimii ani, livrările sale au scăzut constant după ce, în 2019, a livrat peste 1,24 milioane de autovehicule la nivel mondial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#skoda #producere #automobile #cipuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.