Slusari developează conservele Moscovei erijate în haine europene

Dezbaterea asupra revenirii la procurarea gazelor de la Gazprom a stârnit interes în spațiul public, cu acuzații de falsuri și critici asupra deciziilor anterioare. Membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari a adus în discuție afirmațiile președintelui Dodon despre intermediarii folosiți pentru achiziționarea gazului rusesc, considerate drept „breed propagandistic”.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, a subliniat că afirmațiile lui Dodon privind intermediarii nu au fost însoțite de explicații cu privire la diferența semnificativă de prețuri. Slusari a susținut că Energocom a asigurat securitatea energetică a Moldovei în mod rațional, procurând gaz la prețuri competitive, mult mai mici decât cele anunțate anterior de către Vadim Ceban. „Interesante aceste discuții despre revenirea la procurarea gazelor de la Gazprom. S-au developat toate conservele Moscovei, erijate în hainele europene”.

Mai mult ca atât, cu toata responsabilitate pot afirma că o companie națională energetică are resurse și capacități să procure în cel mai potrivit timp cantități de gaz, suficiente pentru tot anul 2024, și la prețuri, care vor fi probabil un pic mai mici decât cele anunțate de Vadim Ceban (350-370 dolari)”, a punctat membrul Consiliului Energocom.

Slusari a criticat guvernul anterior pentru greșelile din decembrie 2022-ianuarie 2023 legate de procurarea excesivă a gazului scump, afectând cetățenii și agenții economici. Cu toate acestea, a subliniat că Energocom are resurse și capacități pentru a asigura necesarul de gaz pentru întregul an 2024 la prețuri mai avantajoase.

O problemă semnificativă ridicată în discuție ține de poziția Moldovagaz și posibilitatea ca aceasta să primească indicația de la Moscova să cumpere gaz exclusiv de la Gazprom, indiferent de prețul oferit de Energocom. Această perspectivă a generat preocupări cu privire la securitatea energetică și independența deciziilor Moldovei în domeniul gazelor naturale.

Dezbaterea continuă, iar viitorul politicilor energetice va fi determinat de modul în care autoritățile vor gestiona aceste provocări și vor asigura o abordare sustenabilă și eficientă în procurarea gazelor pentru Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achizitii #gaz #Slusari #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.