Smartphone-urile nu mai sunt la mare căutare. Vânzările au scăzut semnificativ

Piaţa mondială de smartphone-uri a înregistrat, în perioada iulie-septembrie, cel mai slab trimestru al treilea de după 2014, în condiţiile în care problemele economice i-au făcut pe consumatori să amâne cheltuieile pentru produse precum echipamentele electronice personale, transmite Bloomberg.

Potrivit firmei de cercetare de piaţă Canalys, livrările globale de smartphone-uri s-au redus cu 9% în perioada iulie-septembrie, continuând o tendinţă de scădere care s-a manifestat pe tot parcursul anului 2022. Analiştii de la Canalys adaugă că este posibil ca această tendinţă de scădere să continue pentru încă nouă luni.

Majorarea dobânzilor şi creşterea preţurilor la energie au afectat apetitul consumatorilor în acest an, iar încetinirea economiei chineze şi carantinele introduse în contextul Covid-19 au jucat un rol crucial în diminuare vânzărilor de smartphone-uri. Producătorii chinezi precum Xiaomi Corp., Vivo şi Oppo au înregistrat scăderi de două cifre ale vânzărilor în acest an, şi doar vânzările de telefoane iPhone au rezistat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Grupul sud-coreean Samsung Electronics Co., care nu are o prezenţă semnificativă în China, şi-a păstrat poziţia de lider mondial pe piaţa de smartphone-uri, cu o cotă de 22%, graţie reducerilor de preţuri şi promoţiilor importante. Numărul doi mondial, Apple, al cărui model iPhone 14 a fost lansat în luna septembrie, a reuşit să îşi majoreze cota de piaţă până la 18%, în timp ce producătorii chinezi Oppo şi Vivo au pierdut teren pe piaţa mondială comparativ cu trimestrul al treilea al anului trecut.

„Pe măsură ce ne apropiem de sezonul sărbătorilor de sfârşit de an, consumatorii care au amânat achiziţiile vor aştepta reduceri semnificative de preţuri precum şi promoţii la pachet. Comparativ cu perioada puternică înregistrată la finele anului trecut, ne aşteptăm la vânzări mai mici în acest an”, a spus analistul Canalys, Sanyam Chaurasia.

Chiar dacă Apple a fost principalul producător de smartphone-uri care şi-a majorat cota de piaţă în trimestrul al treilea, grupul american a decis să renunţe la planurile anterioare vizând majorarea producţiei de telefoane din seria iPhone 14, a dezvăluit Bloomberg News.

#vivo #OPPO #vanzari #Xiaomi #Samsung #smartphone #Apple #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul recunoaște negru pe alb, într-un document oficial, că datoria publică a Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la șocuri valutare și la dobânzi, iar un singur scenariu negativ poate arunca indicatorii peste limitele „de siguranță” asumate public

Potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, care va fi aprobat în ședința de guvernului, peste 62% din datoria de stat este denominată în valută, iar mai mult de jumătate din întreg portofoliul este expus la euro și dolar. Ministerul Finanțelor admite că o depreciere severă a leului ar lovi direct în buget, majorând automat datoria exprimată în lei și costurile de deservire, fără nicio decizie politică suplimentară.

Un alt detaliu alarmant este că aproape o treime din datoria totală ajunge la scadență într-un singur an, iar la datoria internă situația este mult mai gravă, peste 70% trebuie refinanțată anual. Asta înseamnă că statul trăiește permanent „din rostogolire”, dependent de bunăvoința pieței și de apetitul investitorilor pentru titluri pe termen scurt.

Documentul mai arată că 56,8% din datoria statului are dobândă variabilă, iar 59% din datorie va fi refixată la dobânzi noi în decurs de un an. Cu alte cuvinte, orice creștere a ratelor pe piață se transferă aproape instantaneu în cheltuieli bugetare mai mari – exact într-o perioadă cu deficite de peste 5% din PIB.

Ministerul Finanțelor mai recunoaște o dependență critică faptului că 90% din datoria externă este deținută de creditori multilaterali, iar finanțarea bugetului se bazează masiv pe împrumuturi de la UE, FMI și băncile internaționale. Fără acest sprijin extern, documentul avertizează explicit că apare riscul insuficienței surselor pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate.

În privința datoriei interne, aproape 99% din finanțarea internă va veni din emisiuni de valori mobiliare de stat, într-o piață unde sectorul bancar rămâne principalul cumpărător. Ministerul admite că, capacitatea pieței interne de a absorbi volume tot mai mari de VMS este limitată, iar orice șoc economic poate bloca finanțarea deficitului.

Concluzia implicită a documentului este că datoria este „sustenabilă” doar atâta timp cât nu se întâmplă nimic rău, nici depreciere valutară majoră, nici dobânzi mai mari, nici retragerea sprijinului extern. În caz contrar, chiar Ministerul Finanțelor avertizează că indicatorii pot scăpa rapid de sub control, împingând datoria mult peste limitele asumate public.