Șoc pe piața grâului! Exporturile Moldovei scad cu 37%, România e detronată de Grecia și Italia

Piața regională a grâului trece printr-o fază de turbulențe majore, iar Republica Moldova nu face excepție. Potrivit unei analize realizate de directorul executiv al Asociației Agrocereale, Iurie Rija, în a doua săptămână a lunii mai 2025, prețurile la grâu – atât alimentar, cât și furajer – au continuat să scadă, înregistrând corecții de 3-5 dolari/tonă în porturile din Odesa și pe Dunăre. Cauza principală: o activitate comercială redusă și așteptările privind o recoltă nouă mai abundentă și, implicit, mai ieftină.

Aceste scăderi externe au alimentat presiunea asupra grâului moldovenesc, ale cărui exporturi, în perioada iulie 2024 – aprilie 2025, au totalizat 781 029 tone – în scădere dramatică cu 37% față de sezonul precedent. Totuși, prețul mediu de export a crescut cu 7,5%, ajungând la 3,85 lei/kg, evoluție explicată prin reducerea drastică a recoltei naționale din 2024 (estimare: 1 000–1 100 mii tone față de 1 550 mii tone în sezonul anterior).

Valoarea totală a exporturilor s-a redus la 3 010 milioane lei, în scădere cu 32% comparativ cu sezonul anterior, când s-au încasat 4 456 milioane lei. Scăderea volumelor a anulat efectul pozitiv al prețurilor ceva mai ridicate.

Mai ales începutul anului 2025 a fost dezastruos: în perioada ianuarie–aprilie, exporturile au fost de doar 215 553 tone, cu aproape 50% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024. Fiecare lună a adus un declin semnificativ – cel mai abrupt fiind în ianuarie, când volumul a scăzut cu peste 70%.

O schimbare notabilă a fost în topul destinațiilor. În primele patru luni din 2025, Grecia a devenit cel mai mare importator de grâu moldovenesc (65 037 tone), urmată de Italia (62 945 tone), care și-a dublat importurile față de tot anul 2024. România, până acum principalul partener comercial, a coborât pe locul al treilea (62 610 tone).

Totuși, în bilanțul sezonier iulie 2024 – aprilie 2025, România rămâne pe primul loc (423 298 tone), însă este clar că traderii moldoveni se reorientează spre piețele sudice ale UE, unde obțin prețuri mai bune – Italia oferind un preț mediu de 4,50 lei/kg, cel mai mare dintre partenerii europeni.

Clasamentul exportatorilor a fost și el redesenat. Liderul actual este „RUSAGROPRIM” SRL, cu 52 974 tone în 2025, deși în 2024 compania a exportat de trei ori mai mult. Urmează „OROM-IMEXPO” SRL (31 315 tone) și „AGRO-NOVA PRIM” SRL (22 576 tone). Pe locul patru se află „DEMIR AGRO” SRL (14 053 tone).

Surpriza neplăcută o reprezintă absența totală a „AGROFLORIS-NORD” SRL, fost lider incontestabil în 2021 și 2023, dar care nu a mai realizat nicio livrare în 2025.

Pe lângă piața europeană, Moldova și-a menținut prezența în Orientul Mijlociu și Asia. Libanul și Egiptul au importat fiecare peste 18 000 tone, în timp ce Emiratele Arabe Unite, Malaezia și Indonezia au absorbit împreună peste 44 000 tone – însă la prețuri modeste, între 2,98 și 3,13 lei/kg, indicând cererea pentru grâu furajer.

Sezonul 2024/2025 se conturează ca unul de ajustare dureroasă pentru grâul moldovenesc – cu o recoltă afectată de condiții meteo, o scădere pronunțată a exporturilor și o reconfigurare geografică a piețelor. Următoarele luni vor depinde de cât de bună va fi recolta nouă și de direcția în care vor merge prețurile în porturile Ucrainei și pe Dunăre. Traderii și fermierii rămân cu ochii pe prognoze – și cu speranța că declinul nu se va accentua.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.