Șoc pentru ruși: Tarifele la utilități cresc vertiginos în 2025

Începând cu 1 iulie 2025, tarifele pentru utilități publice în Rusia vor fi majorate, în medie, cu 11,9%, conform prognozei de dezvoltare social-economică a țării pentru următorii trei ani. Documentul, prezentat în Duma de Stat împreună cu proiectul bugetului pentru 2025 și perioada planificată 2026-2027, include detalii despre creșterile anticipate, potrivit RBK.

Tarifele la gaz vor crește cu 10,3%.
Energia electrică va fi mai scumpă cu 12,6%.
Vor fi afectate și tarifele pentru apă rece și caldă, energie termică și alte utilități.
În 2026, de la 1 iulie, tarifele vor fi indexate în medie cu 5,4%, iar în 2027, cu 4,8%.
Tarifele la gaz vor crește cu 4,3% în 2026 și cu 4% în 2027.
Energia electrică va înregistra o creștere de 5,2% în 2026 și 4% în 2027.

De asemenea, tarifele pentru transportul feroviar de lungă distanță vor fi majorate cu 11,6% în 2025, cu 11,4% în 2026 și cu 5,9% în 2027.

În 2023, cheltuielile pentru utilități și combustibil au reprezentat 9,3% din bugetul mediu al unei familii din regiuni, depășind 6.000 de ruble pe lună. Regiunile nordice și cele din Orientul Îndepărtat suportă cele mai mari costuri, cum ar fi:

Magadan: 10.300 ruble/lună
Kamceatka: 9.400 ruble/lună
Ciukotka: 9.200 ruble/lună

Cele mai mici cheltuieli relative sunt înregistrate în Kalmykia, Daghestan, Sevastopol și Kabardino-Balkaria, unde ponderea în bugetul familiei este de aproximativ 7%.

Cetățenii ruși pot beneficia de subvenții pentru plata utilităților dacă aceste costuri depășesc 22% din venitul total al familiei. În unele regiuni, pragul este mai redus:

Moscova: 10%
Sankt Petersburg: 14%
Iakutia: 15%

Subvențiile sunt disponibile pentru chiriași, proprietari, membri ai cooperativelor de locuințe și chiar cetățeni din Belarus și Kârgâzstan, cu condiția să aibă reședință permanentă în Rusia și să fie proprietari sau chiriași oficiali.

Ministerul Dezvoltării Economice explică aceste creșteri prin necesitatea de a asigura funcționarea continuă și dezvoltarea infrastructurii utilităților publice din întreaga țară. Decizia de a muta indexările la mijlocul anului are scopul de a răspunde cerințelor operaționale ale sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#indexare #tarife #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul total al mărfurilor tranzitate prin porturile Republicii Moldova în primul semestru al anului 2025 a atins un nivelul de 1.075.032 tone, potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija. Exporturile au dominat structura tranzacțiilor, cu 54% din total (576.936 tone), în timp ce importurile au reprezentat 46% (498.097 tone).

structură evidențiază orientarea economiei moldovenești către piețele externe, cu accent pe exportul de produse agricole – floarea-soarelui, grâu și porumb fiind în topul mărfurilor exportate, cu ponderi de 34%, 34% și 19% respectiv.

Portul Ungheni se detașează net ca principal hub logistic al țării, procesând 792.726 tone – echivalentul a 74% din traficul total. Acesta a avut o activitate intensă atât la export (443.878 tone), cât și la import (348.848 tone). În schimb, portul Giurgiulești a înregistrat un trafic total de 282.306 tone, cu un ușor avans al importurilor (53%) față de exporturi (47%).

Din punct de vedere al lunilor, martie a fost perioada cu cel mai mare volum de marfă (224.289 tone), cel mai probabil ca urmare a pregătirilor pentru sezonul agricol. În iunie s-a înregistrat cel mai mic volum (108.841 tone), iar datele pentru iulie (2.559 tone) sunt parțiale.

Pe partea de importuri, materialele de construcții și resursele energetice conduc clasamentul. Pietrișul reprezintă 31% din totalul importurilor (155.032 tone), urmat de motorină (18%), îngrășăminte (15%) și cărbune (14%). Ungheni este principalul punct de intrare pentru carburanți, îngrășăminte și cărbune, în timp ce Giurgiulești se specializează în materiale de construcții precum pietrișul, sarea și soda.

Analiza evidențiază o corelație clară între exportul agricol și importul de resurse necesare pentru susținerea acestuia – precum îngrășămintele și combustibilul – ceea ce subliniază interdependențele critice ale economiei moldovenești.

În concluzie, Rija susține că portul Ungheni joacă un rol cheie în fluxurile comerciale ale țării, în timp ce Giurgiulești oferă o alternativă strategică, în special prin accesul la rutele fluviale. Investițiile în infrastructura acestor porturi și în eficientizarea lanțurilor logistice sunt esențiale pentru dezvoltarea economică durabilă și integrarea Moldovei în rețelele comerciale internaționale.