(SONDAJ) Publicitatea și granturile, scăparea instituțiilor mass-media din Republica Moldova. De unde mai vin bani

În anul 2021, principala sursă de finanțare a instituțiilor mass-media a fost publicitatea, circa 82% arată datele unui studiu lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent care scoate la iveală problemele cu care se confruntă mass-media. A doua, dar și cea mai frecvent menționată sursă de venit sunt granturile, ceea ce constituie 46%, scrie Realitatea.md.

În același timp, circa o treime dintre respondenți au relatat despre finanțarea instituțiilor lor din următoarele surse: contribuții ale fondatorilor și membrilor instituției, abonamente ale cititorilor (inclusiv patreon) și producții media.

În cadrul sondajului, respondenții care au indicat că instituțiile lor au ca sursă de venit publicitatea au fost îndemnați să indice cota acestei surse în totalul venit al instituției. În cazul a circa un sfert dintre respondenți, cota veniturilor din publicitate depășește 81% din total venituri.
În proporție de 40% s-a relatat că veniturile din publicitate reprezintă până la un sfert din total venituri. Aproximativ 13% dintre participanți susțin că venitul generat din publicitate constituie între 51-80% din total venituri ale instituțiilor în care activează.

Cei care au indicat granturile ca sursă de venit, în cazul a circa 46% dintre instituții resursele financiare din granturi constituie peste 81% din total venituri. Pentru 20% de instituții granturile asigură între 51-80% din total venituri. Totodată, în fiecare a treia instituție până la 50% din venituri sunt generate din granturi.

În același timp, majoritatea respondenților consideră că instituțiile mass-media ale acestora sunt în mare parte asigurate cu mobilier de birou – 78%, tehnică de birou – 69% și echipament audio – 51%.

Aproximativ câte o treime susțin că instituțiile lor sunt asigurate în mică măsură cu echipament video și audio. În proporții de circa 28- 30% s-a relatat despre lipsa echipamentului pentru regie și echipamentului de lumini.

Cei mai mulți respondenți – circa două treimi – susțin că în ultimele 12 luni veniturile obținute au acoperit parțial cheltuielile instituțiilor în care activează. Circa 13% au spus că veniturilor instituțiilor lor au depășit cheltuielile. Aproximativ fiecare al cincilea respondent menționează că veniturile obținute în ultimul an nu au acoperit deloc cheltuielile. În puține cazuri s-a relatat că veniturile obținute în ultimele 12 luni au acoperit și au depășit cheltuielile.

De asemenea, respondenții au menționat următoarele surse de finanțare ale instituțiilor în care activează: granturi și proiecte de finanțare donații și contracte pentru plasarea publicității, prestări servicii, implicarea în proiecte naționale și raionale prin colaborarea cu autoritățile administrației publice locale și centrale; abonamente ale cititorilor, finanțări din bugetul statului, sponsorizări, parteneriate cu organizațiile internaționale.

În urma sondajului, respondenții au comentat că veniturile obținute nu întotdeauna acoperă cheltuielile instituției. Pentru a face față provocărilor financiare, instituțiile se implică în mai multe proiecte în paralel, investesc resursele proprii și încearcă să-și diversifice sursele de finanțare.

Sondajul a fost elaborat de compania Magenta Consulting pentru Centrul pentru Jurnalism Independent, cu scopul de a determina dificultățile cu care se confruntă sectorul mass-media din Republica Moldova, precum și necesitățile acestuia. În cadrul studiului au fost realizate: un sondaj online la care au participat 76 de instituții mass-media, 30 de interviuri în profunzime, cercetare de birou și analiza conținutului principalelor buletine de știri a posturilor de televiziune.

#CJI #Magenta Consulting #mass media #finanțare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”