(SONDAJ) Publicitatea și granturile, scăparea instituțiilor mass-media din Republica Moldova. De unde mai vin bani

22 Ian. 2022, 17:34
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Ian. 2022, 17:34 // Actual //  MD Bani

În anul 2021, principala sursă de finanțare a instituțiilor mass-media a fost publicitatea, circa 82% arată datele unui studiu lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent care scoate la iveală problemele cu care se confruntă mass-media. A doua, dar și cea mai frecvent menționată sursă de venit sunt granturile, ceea ce constituie 46%, scrie Realitatea.md.

În același timp, circa o treime dintre respondenți au relatat despre finanțarea instituțiilor lor din următoarele surse: contribuții ale fondatorilor și membrilor instituției, abonamente ale cititorilor (inclusiv patreon) și producții media.

În cadrul sondajului, respondenții care au indicat că instituțiile lor au ca sursă de venit publicitatea au fost îndemnați să indice cota acestei surse în totalul venit al instituției. În cazul a circa un sfert dintre respondenți, cota veniturilor din publicitate depășește 81% din total venituri.
În proporție de 40% s-a relatat că veniturile din publicitate reprezintă până la un sfert din total venituri. Aproximativ 13% dintre participanți susțin că venitul generat din publicitate constituie între 51-80% din total venituri ale instituțiilor în care activează.

Cei care au indicat granturile ca sursă de venit, în cazul a circa 46% dintre instituții resursele financiare din granturi constituie peste 81% din total venituri. Pentru 20% de instituții granturile asigură între 51-80% din total venituri. Totodată, în fiecare a treia instituție până la 50% din venituri sunt generate din granturi.

În același timp, majoritatea respondenților consideră că instituțiile mass-media ale acestora sunt în mare parte asigurate cu mobilier de birou – 78%, tehnică de birou – 69% și echipament audio – 51%.

Aproximativ câte o treime susțin că instituțiile lor sunt asigurate în mică măsură cu echipament video și audio. În proporții de circa 28- 30% s-a relatat despre lipsa echipamentului pentru regie și echipamentului de lumini.

Cei mai mulți respondenți – circa două treimi – susțin că în ultimele 12 luni veniturile obținute au acoperit parțial cheltuielile instituțiilor în care activează. Circa 13% au spus că veniturilor instituțiilor lor au depășit cheltuielile. Aproximativ fiecare al cincilea respondent menționează că veniturile obținute în ultimul an nu au acoperit deloc cheltuielile. În puține cazuri s-a relatat că veniturile obținute în ultimele 12 luni au acoperit și au depășit cheltuielile.

De asemenea, respondenții au menționat următoarele surse de finanțare ale instituțiilor în care activează: granturi și proiecte de finanțare donații și contracte pentru plasarea publicității, prestări servicii, implicarea în proiecte naționale și raionale prin colaborarea cu autoritățile administrației publice locale și centrale; abonamente ale cititorilor, finanțări din bugetul statului, sponsorizări, parteneriate cu organizațiile internaționale.

În urma sondajului, respondenții au comentat că veniturile obținute nu întotdeauna acoperă cheltuielile instituției. Pentru a face față provocărilor financiare, instituțiile se implică în mai multe proiecte în paralel, investesc resursele proprii și încearcă să-și diversifice sursele de finanțare.

Sondajul a fost elaborat de compania Magenta Consulting pentru Centrul pentru Jurnalism Independent, cu scopul de a determina dificultățile cu care se confruntă sectorul mass-media din Republica Moldova, precum și necesitățile acestuia. În cadrul studiului au fost realizate: un sondaj online la care au participat 76 de instituții mass-media, 30 de interviuri în profunzime, cercetare de birou și analiza conținutului principalelor buletine de știri a posturilor de televiziune.

Realitatea Live

01 Mart. 2026, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Mart. 2026, 11:01 // Actual //  Ursu Victor

Piețele energetice globale se confruntă cu unul dintre cele mai serioase șocuri din ultimele decenii, după loviturile militare comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului și atacurile de represalii ale Teheranului în regiunea Golfului, scrie REUTERS.

Potrivit analizei Reuters, amploarea impactului va depinde de durata conflictului, însă chiar și incertitudinea actuală este suficientă pentru a perturba fluxurile dintr-o regiune care asigură aproximativ 20% din oferta globală de petrol.

În lipsa unei detensionări rapide, prețurile petrolului ar putea crește abrupt la redeschiderea piețelor. Cotația de referință Brent urcase deja în ultimele săptămâni spre 70 de dolari/baril cel mai ridicat nivel din august 2025 pe fondul temerilor privind escaladarea militară în Orientul Mijlociu.

Statele Unite și Israelul au lovit sâmbătă ținte din Iran, inclusiv lideri de rang înalt. Președintele american Donald Trump a declarat că operațiunea urmărește eliminarea unei amenințări la adresa securității SUA.

Deocamdată, nu există confirmări privind avarii la infrastructura petrolieră și de gaze în urma atacurilor iraniene de represalii.

Explozii au fost raportate în Emiratele Arabe Unite și Kuweit doi exportatori majori de petrol. Qatar, al doilea exportator mondial de GNL, a anunțat că a interceptat rachete îndreptate spre teritoriul său.

Deflagrații au fost auzite și în Bahrain, precum și în apropierea insulei iraniene Kharg, terminal prin care tranzitează în mod normal circa 90% din exporturile de țiței ale Iranului. Datele de shipping indică însă că Teheranul transferase recent mare parte din petrol pe petroliere.

Un element crucial: nu au fost raportate până acum perturbări ale traficului prin Strâmtoarea Hormuz artera prin care trec aproape 20 milioane de barili pe zi de țiței și produse rafinate.

Chiar și fără daune fizice, riscul ca petrolierele să fie blocate în Golf sau vizate de atacuri determină deja producătorii și traderii să-și regândească rutele.

Reuters notează că unele mari companii petroliere și case de trading au suspendat temporar transporturile prin Strâmtoarea Hormuz.

Tarifele de transport maritim, aflate deja pe trend ascendent, sunt așteptate să crească și mai mult. Costurile pentru superpetrolierele VLCC pe ruta Orientul Mijlociu–China s-au triplat de la începutul anului, pe fondul riscurilor sporite și al numărului tot mai mic de nave dispuse să opereze în zonă.

Piața globală a petrolului este relativ bine aprovizionată, după creșterea producției în SUA, Brazilia și Canada.

Arabia Saudită a majorat recent livrările, exporturile urmând să depășească 7 milioane de barili pe zi în februarie — cel mai ridicat nivel din aprilie 2023, potrivit Kpler.

În paralel, OPEC+ este așteptată să aprobe o creștere a producției.

Totuși, orice perturbare a rutelor din Orientul Mijlociu ar putea anula rapid acest tampon de ofertă.

Strâmtoarea Hormuz nu a fost niciodată blocată complet, dar Iranul are capacitatea de a perturba temporar traficul. Marina SUA ar interveni probabil rapid, însă chiar și incidente limitate  atacuri asupra navelor sau minări maritime ar putea avea efecte disproporționate asupra prețurilor.

Analiștii avertizează că amploarea conflictului și tonul Washingtonului sugerează pregătiri pentru o campanie militară prelungită.

Chiar și fără scenariul extrem, confruntarea este deja pe cale să perturbe aprovizionarea energetică globală într-un mod nemaivăzut de decenii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!