Șor, Sandu, Dodon, Usatîi, Năstase și alții politicieni cheltuie zeci de mii de euro pentru reclama de pe Facebook

22 Iun. 2021, 15:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Iun. 2021, 15:00 // Actual //  MD Bani

Politicienii din Republica Moldova cheltuie zeci de mii de euro pentru a se promova pe rețele de socializare. Și asta e doar cazul plăților care se fac transparent și nu pot fi ascunse. În cazul Facebook, plățile pot fi urmărite, scrie Realitatea.md.

Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova a cheltuit pentru pagina sa de Facebook aproximativ 6031 de euro, dintre care 288 de euro în ultimele șapte zile. Cei peste 6000 de euro au fost cheltuiți în perioada 4 iunie 2020 – 19 iunie 2021. De menționat că în tot acest timp, Igor Dodon a fost președinte aproximativ 5 luni din zile: august – decembrie 2021.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în trecut lideră a Partidului Acțiune și Solidaritate a înregistrată plăți pentru reclamă pe Facebook de peste 22424 de mii de euro în perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021. Tot în acest context, Partidul Acțiune și Solidaritate a plătit pentru promovare peste 7000 de euro, aproximativ 1500 de euro au fost cheltuiți în ultimele 7 zile.

Renato Usatîi a aruncat și el cu bani în stânga și în dreapta pentru a se promova pe Facebook. Începând cu 4 august 2020 și până la data de 19 iunie 2021, Usatîi a cheltuit peste 25003 euro. Peste 2500 de euro au fost cheltuiți în ultimele 7 zile. De pe pagina de Facebook a Partidului Politic Partidul Nostru nu au fost efectuate plăți pentru publicitate.

4 august 2020 – 19 iunie 2021 – Fostul primar de Orhei, Ilan Șor a transferat în contul Facebook-ului peste aproape 21000 de euro. Peste 774 de euro au fost transferați în ultimele 7 zile. Mai puține plăți au fost făcute de pe pagina de Facebook a Partidului, doar în jur de 300 de euro.

Nici Andrei Năstase și Partidul Platforma DA nu s-au prea zgârcit pentru postări sponsorizate. Liderul formațiunii a cheltuit peste 14600 de euro, iar pe pagina partidului au fost cheltuiți peste 2500 de euro. Datele se referă la perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021.

4 august 2020 – 19 iunie 2021 – Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Chicu, nu are postări sponsorizate, în schimb, pagina de Facebook a Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei și-a sponsorizat postările în sumă de 1253 de euro, dintre care 290 în ultimele 7 zile.

Partidul Schimbării condus de către avocatul și analistul politic Ștefan Gligor și-a sponsorizat postările în sumă de 966 de euro, peste 292 de euro au fost cheltuiți în ultimele 7 zile.

Gheorghe Cavcaliuc și Partidul Acasă Construim Europa se pare că nu prea au bani pentru reclama de pe Facebook. Astfel, în ultimul an Cavcaliuc a cheltui doar 275 de euro, iar pe pagina PACE puțin peste 500 de euro. (4 august 2020 – 19 iunie 2021). 

Lansați la începutul lunii mai 2021, Alianța pentru Unirea Românilor – AUR Moldova a cheltuit deja peste 3000 de euro pentru postări sponsorizate. De asemenea, în perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021, Vlad Bilețchi a utilizat peste 275 de euro pe Facebook pentru publicitate.

În buzunarele celor de la Partidul Democrat din Moldova se pare că șuieră vântul. Câte 100 de euro pentru pagina liderului Pavel Filip și 100 pentru pagina partidului. Plățile respective se referă la perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021. 

Realitatea.md nu a executat un calcul al miilor de euro aruncați pe reclamă de către politicienii sus menționați… concluzia aparține cititorilor noștri.

Pentru a vedea câți bani cheltuie politicienii din Republica Moldova pentru a se promova pe Facebook, urmărește pașii din imaginea de mai jos:

 

10 Oct. 2026, 13:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Oct. 2026, 13:39 // Actual //  Ursu Victor

Președintele american Donald Trump a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească pe piața mondială, după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a ignorat în repetate rânduri solicitările Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor din Rusia. Dezvăluirea a fost făcută de publicația americană Axios, care citează un oficial al administrației SUA familiarizat direct cu negocierile.

Potrivit sursei, Trump i-a cerut de cel puțin șase ori lui Zelenski să înceteze loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești, argumentând că acestea contribuie la creșterea prețurilor carburanților în Statele Unite. Refuzul Kievului ar fi determinat Casa Albă să negocieze direct cu Moscova pentru deblocarea exporturilor rusești de motorină.

Decizia a fost comunicată delegației ucrainene vineri, 9 octombrie, în timpul negocierilor de la Miami, care au durat aproximativ opt ore. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis oficialilor ucraineni că Trump urma să discute cu Putin și să relaxeze sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină.

„Zelenski interpretează greșit situația. Continuând să lovească rafinăriile rusești, el distruge bunăvoința pe care a construit-o în relația cu Trump în ultimele șase luni”, a declarat oficialul american citat de Axios.

Administrația Trump consideră că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au agravat criza de pe piața combustibililor, deja afectată de conflictul din Iran și de perturbarea lanțurilor internaționale de aprovizionare. Washingtonul insistă ca Ucraina să oprească unilateral aceste lovituri, fără să condiționeze decizia de încetarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Poziția contrastează cu propunerea Kievului, care s-a declarat dispus să suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești doar dacă Moscova încetează, la rândul ei, loviturile asupra centralelor electrice și a altor obiective energetice din Ucraina.

Tensiunile au escaladat după ce un oficial ucrainean a declarat pentru Axios că, în timpul întâlnirii de la Miami, Witkoff și Kushner ar fi avertizat că Trump ar putea suspenda furnizarea informațiilor de intelligence către Kiev dacă Ucraina continuă să ignore solicitările americane.

Un reprezentant al administrației SUA a negat însă existența unei asemenea amenințări, precizând că emisarii americani au subliniat statutul Statelor Unite de partener strategic al Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de muniții și informații militare. În schimb, Washingtonul a transmis că acțiunile Kievului nu ar trebui să afecteze consumatorii americani.

Acordul anunțat de Trump prevede livrarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior. Președintele american a anunțat și livrări suplimentare, până la trei milioane de tone într-un interval scurt. Trezoreria SUA a emis o licență temporară care permite comercializarea motorinei rusești în condițiile stabilite de autoritățile americane.

Zelenski a condamnat dur înțelegerea dintre Washington și Moscova, calificând-o drept un semn de slăbiciune și un avantaj oferit Kremlinului.

„Permisiunea acordată Rusiei de a vinde produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit. Aceasta este o slăbiciune evidentă”, a declarat liderul ucrainean, avertizând că veniturile suplimentare ar putea permite Moscovei să-și finanțeze în continuare agresiunea militară.

Într-un interviu separat pentru Axios, Zelenski a afirmat că decizia lui Trump nu este nici corectă, nici onestă față de Ucraina, mai ales că negocierile pentru încheierea războiului continuau în paralel cu discuțiile dintre Washington și Moscova.

În pofida presiunilor americane, Kievul nu intenționează să renunțe la atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Financial Times că Ucraina va continua să utilizeze drone cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor energetice ale Rusiei.

Miza este una majoră pentru ambele tabere. Atacurile ucrainene au afectat semnificativ capacitatea de rafinare a Rusiei, în timp ce reducerea disponibilității combustibililor pe piața internațională a alimentat scumpirile. Prin acordul cu Putin, Trump încearcă să majoreze oferta globală de motorină și să reducă presiunea asupra prețurilor, însă decizia riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și Kiev.