Șor, Sandu, Dodon, Usatîi, Năstase și alții politicieni cheltuie zeci de mii de euro pentru reclama de pe Facebook

Politicienii din Republica Moldova cheltuie zeci de mii de euro pentru a se promova pe rețele de socializare. Și asta e doar cazul plăților care se fac transparent și nu pot fi ascunse. În cazul Facebook, plățile pot fi urmărite, scrie Realitatea.md.

Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova a cheltuit pentru pagina sa de Facebook aproximativ 6031 de euro, dintre care 288 de euro în ultimele șapte zile. Cei peste 6000 de euro au fost cheltuiți în perioada 4 iunie 2020 – 19 iunie 2021. De menționat că în tot acest timp, Igor Dodon a fost președinte aproximativ 5 luni din zile: august – decembrie 2021.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în trecut lideră a Partidului Acțiune și Solidaritate a înregistrată plăți pentru reclamă pe Facebook de peste 22424 de mii de euro în perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021. Tot în acest context, Partidul Acțiune și Solidaritate a plătit pentru promovare peste 7000 de euro, aproximativ 1500 de euro au fost cheltuiți în ultimele 7 zile.

Renato Usatîi a aruncat și el cu bani în stânga și în dreapta pentru a se promova pe Facebook. Începând cu 4 august 2020 și până la data de 19 iunie 2021, Usatîi a cheltuit peste 25003 euro. Peste 2500 de euro au fost cheltuiți în ultimele 7 zile. De pe pagina de Facebook a Partidului Politic Partidul Nostru nu au fost efectuate plăți pentru publicitate.

4 august 2020 – 19 iunie 2021 – Fostul primar de Orhei, Ilan Șor a transferat în contul Facebook-ului peste aproape 21000 de euro. Peste 774 de euro au fost transferați în ultimele 7 zile. Mai puține plăți au fost făcute de pe pagina de Facebook a Partidului, doar în jur de 300 de euro.

Nici Andrei Năstase și Partidul Platforma DA nu s-au prea zgârcit pentru postări sponsorizate. Liderul formațiunii a cheltuit peste 14600 de euro, iar pe pagina partidului au fost cheltuiți peste 2500 de euro. Datele se referă la perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021.

4 august 2020 – 19 iunie 2021 – Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Chicu, nu are postări sponsorizate, în schimb, pagina de Facebook a Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei și-a sponsorizat postările în sumă de 1253 de euro, dintre care 290 în ultimele 7 zile.

Partidul Schimbării condus de către avocatul și analistul politic Ștefan Gligor și-a sponsorizat postările în sumă de 966 de euro, peste 292 de euro au fost cheltuiți în ultimele 7 zile.

Gheorghe Cavcaliuc și Partidul Acasă Construim Europa se pare că nu prea au bani pentru reclama de pe Facebook. Astfel, în ultimul an Cavcaliuc a cheltui doar 275 de euro, iar pe pagina PACE puțin peste 500 de euro. (4 august 2020 – 19 iunie 2021).

Lansați la începutul lunii mai 2021, Alianța pentru Unirea Românilor – AUR Moldova a cheltuit deja peste 3000 de euro pentru postări sponsorizate. De asemenea, în perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021, Vlad Bilețchi a utilizat peste 275 de euro pe Facebook pentru publicitate.

În buzunarele celor de la Partidul Democrat din Moldova se pare că șuieră vântul. Câte 100 de euro pentru pagina liderului Pavel Filip și 100 pentru pagina partidului. Plățile respective se referă la perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021.

Realitatea.md nu a executat un calcul al miilor de euro aruncați pe reclamă de către politicienii sus menționați… concluzia aparține cititorilor noștri.

Pentru a vedea câți bani cheltuie politicienii din Republica Moldova pentru a se promova pe Facebook, urmărește pașii din imaginea de mai jos:

#sponsorizare #reclamă #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.