Spînu promite să anuleze taxele pipărate de la Aeroportul Chișinău

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu promite să anuleze taxele pipărate de la Aeroportul Chișinău, după ce statul a intrat în administrarea aeroportului, care a fost dat în concesiune și era administrat

„Acolo nu e doar problema de taxele aeroportuare, ci și de serviciile de handling care sunt scumpe. Noi vom crea oportunități și pentru alte companii ca să intre pe piața aeriană din Moldova”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Secretele puterii” de la Jurnal TV.

În prezent, taxele de la Aeroportul Chișinău per pasager se ridică la 25 de euro.

Taxele aeroportuare mari împiedică operatorii low-cost din UE să vină în Republica Moldova. Or, în țările vecine operatorii low-cost operează curse spre diferite destinații la prețuri care variază între 15 – 30 de euro. RyanAir a avut mai multe tentative de a veni în Republica Moldova, dar a refuzat din cauza taxelor mari.

Specialiștii susțin că politica de preţuri a unei companii low-cost diferă de cea a unei companii de linie. Costurile per fotoliu pentru un kilometru sunt calculate în funcţie de capacitatea avionului, nivelul de ocupare a locurilor din fiecare cursă, dar şi de taxele aeroportuare. Astfel, pentru a fi cât mai eficiente, aceste curse sunt efectuate pe distanţe cuprinse între două şi trei ore de zbor, cu aeronave a căror capacitate minimă e de 150 de locuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Cât costă o călătorie din Chişinău şi una din România

Paris. Cu rezervare de la Chişinău, un bilet de avion te costă 119 euro. Dacă decolezi din Bucureşti spre oraşul îndrăgostiţilor, zbori cu doar 20 de euro. Pentru un bilet de autocar Chişinău-Bucureşti mai scoţi din buzunar circa 260 de lei.

Madrid. Cu decolare din Chişinău, plăteşti 197 de euro. De la Târgu Mureş, doar 15 euro. Pentru a ajunge de la Chişinău la Târgu Mureş mai plăteşti circa 270 de lei, biletul de autocar.

Milano. Un zbor cu decolare din Chişinău costă 118 euro. În schimb, pentru un bilet de avion Timişoara-Milano poţi să plăteşti chiar şi 13 euro. Adaugă 40 de euro un zbor cu Carpatair de la Chişinău până în Timişoara.

Londra. De la Chişinău plăteşti 129 de euro pentru biletul de avion. De la Cluj-Napoca, plăteşti 24 de euro. Un bilet de autocar de la Chişinău la Cluj te costă 320 de lei.

#Lowcost #Aeroport #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.