Spînu răspunde în rimă la scandalosul video unde este acuzat de eșecurile în energie: E ușor a scrie versuri...

Republica Moldova a înregistrat cel mai semnificativ progres privind implementarea legislației europene în domeniul energiei în cadrul Comunității Energetice, a reacționat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu la scandalosul video publicat de WatchDog cu privire la eșecurile din domeniul energetic

„Constatarea aparține Comunității Energetice Europene / Energy Community și este parte a Raportului anual de monitorizare a implementării aquis-ului comunitar, disponibil la următoarea adresă”, își argumentează Spînu acțiunile din domeniul energetic.

”Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, pe parcursul anului trecut a eșuat în repetate rânduri în comunicare, iar mai multe acțiuni au trezit semne de întrebare. Unul dintre exemplele recente, ține de energia electrică. Inițial Spînu a eșuat să explice de ce prețul de achiziție este de $73 per megawat cu 15% mai mare față de cel anterior, prezentând acesta ca un succes. Apoi, el a spus că MGRES va livra suficientă lumină pentru tot malul drept, însă ne-am pomenit că procurăm și energie din România, la un preț de aproximativ $98 per MWh. Cât de transparentă credeți că este comunicarea pe dimensiunea energetică, scrieți în comentarii”, scriu autorii materialului video publicat de WatchDog.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #ministru #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.