Spînu și Borosan vor să schimbe istoria! Planuri grandioase, pe hârtie, pentru independența energetică a Moldovei

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu și Secretarul de stat, Constantin Borosan au anunțat despre o nouă strategie pentru securitatea energetică a Republicii Moldova care urmează să fie implementată până în anul 2050.

Potrivit strategiei, este vorba de sporirea securității energetice a Republicii Moldova, dezvoltarea unei piețe competitive de achiziție a energiei, accentul pe energia regenerabilă, dar și protecția consumatorilor țării pentru a face față prețurilor.

Întrebat de unde va lua bani Republica Moldova pentru implementare proiectelor pentru securitatea energetică, Spînu a spus că mizează fondurile europene, în condițiile în care țara are statutul de candidat.

Secretarul de stat, Constantin Borosan a spus că pentru asigurarea securității energetice urmează să fie construită o centrală electrică cu puterea de 80-100MW pentru balansarea sistemului energetic, dar și o stație de cogenerare cu puterea de 250 MW puterea – construcția căreia este promisă să fie făcută în 5-7 ani.

„Va fi finalizată interconectivitatea cu România și Ucraina, va fi finalizată linia de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău și a elaborării studiului pentru construcția liniei Bălți – Suceava”, a punctat Borosan.

#Spînu #strategie #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.