Spirite încinse la Guvern. Vlah sare la beregata premierului Gavrilița: Suntem în stare de urgență de un an

Bașcanul Irina Vlah s-a arătat deranjată de propunerea ministrul de Interne, Ana Revenco de prelungire a stării de urgență pentru încă 60 de zile. „Suntem în stare de urgență de un an, deși avem instituțiile statului perfect funcționale”.

„Se creează impresia că ceva ascundeți. Paramentul cu același succes poate aproba proiecte e legi”, i-a reproșat Vlah premierului Gavrilița.

În replică, Gavrilița i-a spus Irinei Vlah că deciziile aprobate în cadrul Comisiei Situații Excepționale sunt au un impact pozitiv pentru populație și sunt luate mai repede decât dacă ar trece toate etapele instituțiile statului. „De exemplu deciziile CSE ne permit să procurăm energie în regim de urgență, în condițiile în care nu există predictibilitate. Iar în cadrul ședințelor CSE reprezentantul dumneavoastră niciodată nu a reproșat nimic”.

Ministra de Interne, Ana Revenco, a declarat în cadrul ședinței Guvernului că: „mai există pericol ca în Moldova să cadă rachete: ”Persistă în continuare riscuri majore ca spațiul aerian al Republicii Moldova să fie survolat de rachete sau ca acestea, fiind doborâte de sisteme de apărare, să cadă pe teritoriul țării noastre”.

Miniștrii au aprobat astăzi prelungirea stării de urgență pentru încă 60 de zile. Or, premierul Natalia Gavrilița urmează să meargă în Parlament să ceară votul deputaților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vlah #gavrilita #stare de urgenta #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.