Stamate pune degetul pe rană la Anticorupție: Sper ca Veronica Drăgălin să elibereze instituția de compromiși

Consiliul Superior al Procurorilor a decis sa propună Procurorului General interimar pentru numirea în funcție de Procuror Șef Anticorupție pe Veronica Drăgălin, care a activat ultimii ani în procuratura din SUA, care s-a ocupat de investigarea dosarelor de corupție.

„În cazul în care candidata va fi acceptată de procurorul general, sper că va reuși sa facă ordine în procuratura anticorupție. Să avanseze pe investigarea dosarelor de rezonanță, inclusiv prin colaborarea cu oficiul procurorului european și cu procuraturilor din alte state, și să elibereze această instituție de procurorii compromiși, care încă mai sunt acolo, și care nu vor mai rezista mult odată ce regulile de joc se vor schimba”, spune deputata PAS, președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate

Potrivit ei, în procuratura anticorupție activează și procurori onești și profesioniști, care sper ca se vor bucura, că de acum încolo vor avea mână liberă să facă tot ce le stă în puteri să-i tragă la răspundere pe marii corupți.

Astăzi, 7 iunie Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis să propună procurorului general interimar, Dumitru Robu, numirea Veronicăi Drăgălin în funcția de procuroră-șefă a Procuraturii Anticorupție.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Stamte #procuratura #candidatura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.