Statele din UE au produs 6,1 milioane de tone de paste, în valoare de 7,8 miliarde de euro

25 Oct. 2023, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Oct. 2023, 16:44 // Actual //  bani.md

Ţările Uniunii Europene au produs anul trecut 6,1 milioane de tone de paste în valoare de 7,8 miliarde de euro, cu peste un milion de tone (20%) mai mult faţă de nivelul de acum cinci ani (5,1 milioane de tone în 2017), arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Italia este de departe statul membru UE lider în producţia de paste. Cu 4,2 milioane de tone de paste produse anul trecut, în valoare de 5,1 miliarde de euro, Italia este responsabilă pentru 68% din producţia totală a UE în ceea ce priveşte cantitatea şi 66% în ceea ce priveşte valoarea.

În acelaşi timp, Italia este şi principalul exportator de paste din UE (2,1 milioane de tone exportate, reprezentând 77% din totalul exporturilor UE). Mai mult de jumătate din exporturile de paste sunt expediate în alte state membre UE.

În total, aproape 2,8 milioane de tone de paste au fost exportate de statele membre UE în 2022 şi mai mult de jumătate (56%) din această cantitate a fost expediată în alte state membre UE.

Principalele ţări importatoare din UE sunt Germania (414.758 tone de paste importate în 2022, reprezentând 27% din totalul importurilor statelor membre UE) şi Franţa (358.117 tone, 23%).

În afara blocului comunitar, principalele destinaţii ale exporturile UE de paste au fost anul trecut Marea Britanie (309.030 tone, echivalentul a 25% din totalul exporturilor de paste în afara UE) şi statele Unite (262.877 tone, 22%).

Datele Eurostat au fost publicate cu ocazia celebrării, în 25 octombrie, a Zilei internaţionale a pastelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.