Statistic asiguratorilor le merge bine. Care sunt polițile ce le aduc cei mai mulți bani

26 Nov. 2021, 11:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Nov. 2021, 11:28 // Actual //  bani.md

Deși asiguratorii din Republica Moldova tind spre diversificarea portofoliului, RCA rămâne cu cea mai mare pondere în totalul primelor brute subscrise, dar și a despăgubirilor achitate.

În nouă luni ale anului 2021 primele brute subscrise au constituit 1,4 miliarde de lei cu 35,4% mai mult față de perioada respectivă a anului precedent, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în ianuarie-septembrie 2020 față de perioada respectivă a anului 2019 cu 12,8%.

După tipurile de asigurări cele ponderea cea mai mare a primelor brute subscrise au avut-o asigurările obligatori auto – 43,5% sau 610,5 mil. de lei și CASCO – 12,2%. Cele mai puțin brute subscrise au fost la asigurările de viață doar 3,2 mil. de lei.

Despăgubirile și îndemnizațiile de asigurare plătite în ianuarie-septembrie 2021 au însumat 474,1 mil. lei și s-au majorat cu 1,8% față de perioada corespunzătoare a anului precedent (pentru comparație: indicatorul în cauză în ianuarie-septembrie 2020 s-a redus cu 7,7% față de perioada respectivă a anului 2019).

La capitolul despăgubiri situația e similară că cea a primelor brute subscrise. Cele mai mult daune au fost achite pentru polițele RCA – 235,6 mil. de lei cu o pondere de 50% din total și CASCO cu o pondere de 27%.

În ianuarie-septembrie 2021 veniturile şi cheltuielile asigurătorilor s-au majorat în raport cu perioada respectivă a anului 2020 cu 14,6% şi 11,3%, respectiv. Profitul până la impozitare s-a majorat cu 69,2% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent și a constituit 170,3 mil. de lei.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.