Serbia va primi gaze la un preț de 270 USD pentru mia de metri cubi. Sârbii vor gazoduct din Republica Moldova

26 Nov. 2021, 09:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Nov. 2021, 09:42 // Actual //  bani.md

Serbia va primi gaze din Rusia la preţul de 270 de dolari pe mia de metri cubi, la fel ca în actualul contract care expiră la sfârşitul acestui an, a anunţat joi preşedintele sârb, Aleksandr Vucic, în finalul întâlnirii sale cu omologul său rus Vladimir Putin, la Soci.

Vucic ceruse Rusiei luna trecută un preţ „favorabil” la importurile de gaze ruseşti, după ce preţul gazelor a crescut considerabil în ultimele luni ca urmare a revenirii cererii la nivel global după relaxarea restricţiilor legate de pandemia de coronavirus.

Încă de la debutul întrevederii preşedintele rus îi promisese omologului său sârb că noul contract privind livrarea de gaze ruseşti pentru Serbia, care ar trebui să intre în vigoare din 2022, va fi „fără îndoiala acceptabil” pentru Belgrad. El a spus că se aşteaptă să se ajungă la un acord înainte de expirarea celui de acum.

„Cred că vom ajunge la un acord şi, în orice caz, vom găsi o soluţie care să fie, fără îndoială, acceptabilă pentru prietenii noştri sârbi”, a promis Putin, primindu-l pe Vucic la reşedinţa sa din Soci.

Pentru Belgrad „problema aprovizionării cu gaze este foarte importantă”, a subliniat preşedintele sârb, evocând construcţia comună a unui gazoduct, ce se va întinde de la graniţa cu Republica Moldova până la graniţa cu Ungaria, proiect care va garanta aprovizionarea Serbiei cu gaze, notează agenţia EFE.

Încheierea unui nou contract de gaze care să-l înlocuiască pe cel actual, în aceleaşi condiţii, este un obiectiv al vizitei lui Vucic în Rusia – a 19-a în ultimii şapte ani; un aspect important pentru preşedintele sârb, având în vedere că viitoarele alegeri prezidenţiale şi parlamentare sunt preconizate pentru martie – aprilie 2022.

Conştient de aceasta, Putin s-a referit la viitoarele alegeri şi i-a mulţumit omologului său sârb „pentru atenţia personală pe care o acordă dezvoltării relaţiilor ruso-sârbe”, transmite Agerpres, citat de digi24.ro.

Potrivit cotidianului rus Kommersant, Belgradul plăteşte în prezent 270 de dolari pe mia metri cubi de gaze, în timp ce preţul la gaze în Europa a sărit de 1.000 de dolari mia de metri cubi.

Conform publicaţiei citate, dacă preţul gazelor furnizate de Rusia Serbiei ar creşte la 500 de dolari, aproape dublu, cheltuielile acestei ţări ar creşte cu 600 de milioane de euro pe an.

Agenţia de presă rusă oficială TASS relatase săptămâna trecută că Vucic caută să cumpere circa 3 miliarde metri cubi de gaze ruseşti anual pe următorii 10 ani, ceea ce ar acoperi aproape toate nevoile de gaze ale Serbiei.

Gigantul energetic rus Gazprom a declarat că se aşteaptă ca preţul mediu al gazelor ruseşti în Europa să depăşească 300 de dolari pe mia metri cubi în acest an.

Referitor la cooperarea în lupta cu pandemia, preşedintele rus a afirmat că Rusia „nu doar că a furnizat Serbiei vaccinul Sputnik V împotriva COVID-19, ci şi a deschis o fabrică de producţie la Belgrad”, ceea ce va permite nu numai satisfacerea cererii sârbe, dar şi furnizarea acestui vaccin ţărilor vecine.

Cooperarea dintre Moscova şi Belgrad nu este doar una economică, a spus Putin, subliniind că ambele ţări desfăşoară periodic manevre militare comune şi menţin contacte strânse la nivelul ministerelor apărării şi al Statului Major. „Aceasta este, fără îndoială, în beneficiul ambelor ţări”, a subliniat el, menţionând că mulţi militari sârbi studiază la universităţi şi academii militare ruse.

Vucic i-a mulţumit omologului său rus pentru cooperarea tehnico-militară, apreciind-o ca fiind „la cel mai înalt nivel”.

În fine, Putin a reiterat sprijinul neclintit al Moscovei pentru Belgrad în privinţa tensiunilor sale cu Kosovo, menţionând că poziţia Rusiei „este principială” şi nu depinde de conjuncturile politice.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.