Statul își stimulează „gardienii informației”: sporuri salariale de 40% pentru cei care luptă cu dezinformarea

Angajații din instituțiile statului care se ocupă de monitorizarea informațională, comunicarea strategică, contracararea dezinformării și organizarea managementului crizelor ar urma să primească un spor salarial de 40% din suma anuală a salariilor de bază, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Finanțelor și examinat de către secretarii de stat.

Modificarea este inclusă în proiectul de completare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și vizează personalul cu atribuții directe în domenii sensibile pentru securitatea statului din cadrul Centrului Național de Management al Crizelor.

”Misiunea Centrului este de a asigura continuitatea guvernării, coordonarea interinstituțională strategică și furnizarea rapidă a informațiilor integrate pentru decizii la nivel național, acoperind toate cele patru etape ale managementului crizelor: prevenire, pregătire, răspuns și recuperare. Activitatea CNMC presupune funcționare permanentă (24/7), reacție rapidă în caz de urgență, coordonare interinstituțională și sprijin decizional pentru Guvernul Republicii Moldova”, se arată în nota informativă la proiect.

Tot pentru aceste domenii, clasele de salarizare pentru funcțiile publice de conducere și execuție vor fi majorate cu 10 clase succesive față de grilele actuale.

Schimbări sunt prevăzute și pentru administrația publică locală. Pentru funcția de primar din localitățile de nivelul întâi se stabilește acordarea unui spor lunar de până la 50% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților manageriale. Viceprimarii, secretarii consiliilor locale și funcționarii publici din primării vor putea, la rândul lor, beneficia de sporuri de până la 50%, însă doar în limita veniturilor proprii ale bugetului local și în baza unui regulament aprobat de consiliul local.

Un alt element important al proiectului este majorarea plății compensatorii de la 5 500 la 6 300 de lei, în concordanță cu salariul minim pe țară propus pentru anul 2026. Astfel, angajații bugetari al căror salariu calculat este sub acest nivel vor primi în continuare diferența sub formă de plată compensatorie.

Ministerul Finanțelor estimează un impact bugetar de circa 293,4 milioane de lei anual pentru aplicarea noilor prevederi, sumă prevăzută deja în proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026.

Autorii proiectului propun ca noile prevederi să fie aplicate din 1 ianuarie 2026.

#sporuri salariale #Ministerul Finanțelor #Primar #dezinformare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei a transmis răspunsurile la întrebările privind licitația de 114 milioane de euro pentru proiectul Termoelectrica, însă documentul oficial nu a fost semnat de ministrul Dorin Junghietu, ci de secretarul de stat Cristina Pereteatcu.

Răspunsul a fost expediat pe 3 decembrie 2025 redacției BANI.MD și vizează procedura de achiziții pentru instalarea centralelor de cogenerare la CT Vest și CET Sursa 3, proiect finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale. În document, Ministerul explică diferența de peste 36 milioane de euro dintre prețul estimat și ofertele depuse, afirmând că analiza este încă în derulare și se desfășoară exclusiv după regulile Băncii Mondiale.

Deși întrebările se refereau direct la poziția Ministerului Energiei și la posibile riscuri pentru bugetul de stat, semnătura de pe scrisoare aparține nu ministrului Dorin Junghietu, ci secretarului de stat Cristina Pereteatcu, care a transmis clarificările în mod oficial în numele instituției.

În document se menționează că orice decizie privind suspendarea, ajustarea sau relansarea licitației poate fi luată doar cu acordul Băncii Mondiale, în condițiile în care raportul combinat de evaluare a ofertelor se află încă în proces de examinare.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.