Statul își stimulează „gardienii informației”: sporuri salariale de 40% pentru cei care luptă cu dezinformarea

03 Dec. 2025, 17:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Dec. 2025, 17:07 // Actual //  Grîu Tatiana

Angajații din instituțiile statului care se ocupă de monitorizarea informațională, comunicarea strategică, contracararea dezinformării și organizarea managementului crizelor ar urma să primească un spor salarial de 40% din suma anuală a salariilor de bază, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Finanțelor și examinat de către secretarii de stat.

Modificarea este inclusă în proiectul de completare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și vizează personalul cu atribuții directe în domenii sensibile pentru securitatea statului din cadrul Centrului Național de Management al Crizelor.

”Misiunea Centrului este de a asigura continuitatea guvernării, coordonarea interinstituțională strategică și furnizarea rapidă a informațiilor integrate pentru decizii la nivel național, acoperind toate cele patru etape ale managementului crizelor: prevenire, pregătire, răspuns și recuperare. Activitatea CNMC presupune funcționare permanentă (24/7), reacție rapidă în caz de urgență, coordonare interinstituțională și sprijin decizional pentru Guvernul Republicii Moldova”, se arată în nota informativă la proiect.

Tot pentru aceste domenii, clasele de salarizare pentru funcțiile publice de conducere și execuție vor fi majorate cu 10 clase succesive față de grilele actuale.

Schimbări sunt prevăzute și pentru administrația publică locală. Pentru funcția de primar din localitățile de nivelul întâi se stabilește acordarea unui spor lunar de până la 50% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților manageriale. Viceprimarii, secretarii consiliilor locale și funcționarii publici din primării vor putea, la rândul lor, beneficia de sporuri de până la 50%, însă doar în limita veniturilor proprii ale bugetului local și în baza unui regulament aprobat de consiliul local.

Un alt element important al proiectului este majorarea plății compensatorii de la 5 500 la 6 300 de lei, în concordanță cu salariul minim pe țară propus pentru anul 2026. Astfel, angajații bugetari al căror salariu calculat este sub acest nivel vor primi în continuare diferența sub formă de plată compensatorie.

Ministerul Finanțelor estimează un impact bugetar de circa 293,4 milioane de lei anual pentru aplicarea noilor prevederi, sumă prevăzută deja în proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026.

Autorii proiectului propun ca noile prevederi să fie aplicate din 1 ianuarie 2026.

22 Oct. 2026, 22:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 22:12 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova își propune să joace un rol activ în procesul de reconstrucție a Ucrainei, mizând pe parteneriate economice, investiții și dezvoltarea infrastructurii logistice regionale. Oportunitățile pentru mediul de afaceri au fost discutate la București, în cadrul conferinței „Reconstrucția Ucrainei: securitate, oportunități, investiții”, la care a participat președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) a Republicii Moldova, Sergiu Harea.

În cadrul panelului „Punți de afaceri pentru redresarea economică: rolul strategic al camerelor de comerț”, Harea a prezentat trei direcții prin care instituțiile camerale pot sprijini reconstrucția economiei ucrainene și pot crea noi oportunități pentru companiile din regiune.

Prima direcție vizează conectarea întreprinderilor și dezvoltarea parteneriatelor comerciale, astfel încât firmele din Republica Moldova, România, Ucraina și Uniunea Europeană să poată identifica proiecte comune și oportunități de colaborare.

O altă prioritate este consolidarea conectivității regionale și a logisticii, domenii esențiale pentru transportul mărfurilor, funcționarea lanțurilor de aprovizionare și susținerea proiectelor de reconstrucție.

Cea de-a treia direcție se referă la atragerea investițiilor și facilitarea accesului la finanțare, în condițiile în care redresarea economiei ucrainene va necesita mobilizarea unor resurse financiare importante.

„Reconstrucția începe cu solidaritatea, dar se realizează prin cooperare, investiții și capacitatea de a transforma oportunitățile în rezultate”, a declarat Sergiu Harea.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova și-a reafirmat disponibilitatea de a facilita contactele directe între companii, de a promova investițiile și de a contribui la dezvoltarea unor noi parteneriate economice regionale.

Participarea Republicii Moldova la aceste discuții evidențiază interesul mediului de afaceri autohton de a se conecta la viitoarele proiecte de reconstrucție a Ucrainei, inclusiv prin cooperare comercială, servicii logistice și investiții. Deocamdată, CCI nu a anunțat proiecte concrete sau contracte încheiate în urma conferinței.