Strângem cureaua. Gazul tot mai scump se simte în portofele. Moldovagaz cere o scumpire cu peste 4 lei, la 13,40 lei

Moldovagaz a înaintat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) o cerere privind creșterea tarifului mediu pentru furnizarea gazelor naturale consumatorilor finali la prețuri reglementate pentru anul 2022 de la 9 227 la 13 418 lei (fără TVA) pentru o mie de metri cubi, anunță compania.

Astfel, tariful la gazele naturale furnizate la punctele de ieșire din rețelele de distribuție de presiune joasă se propune să fie ridicat de la 10 196 la 14 437 lei pentru o mie de metri cubi, de presiune medie de la 8 586 la 12 827 de lei, de presiune înaltă de la 8 268 la 12 509 de lei pentru o mie de metri cubi.

În cazul rețelelor de transport gaze, tariful urmează să fie crescut de la 7 771 la 11 987 de lei pentru o mie de metri cubi în punctele de intrare, și de la 8 059 la 12 296 de lei în punctele de ieșire.

Principalul factor care a cauzat necesitatea revizuirii tarifelor este creșterea semnificativă a prețurilor de achiziție. Această decizie este în strictă conformitate cu legislația, ea va permite să fie acoperit integral prețul de achiziție și astfel se va asigura executarea condițiilor contractuale de plată față de furnizorul de gaze naturale”, spune Moldovagaz.

Potrivit calculelor Moldovagaz, tarifele noi urmează să intre în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2022. Tariful pentru gazele naturale la prețuri reglementate se aprobă de ANRE într-o ședință deschisă.

Premierul Natalia Gavrilița a anunțat că Guvernul va veni cu compensații pentru ca cetățenii să nu simtă tarifele mai mari la gaz.

În prezent, consumul de gaz de până la 150 m3 este compensat de Guvern. De aceste compensări beneficiază toți consumatorii casnici, iar pentru acest lucru au fost alocați 771 milioane de lei. Potrivit informațiilor Moldovagaz numărul gospodăriilor casnice beneficiare de gaze naturale constituie circa 746 mii.

#majorare #Moldovagaz #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul energetic ungar MOL se apropie de preluarea companiei petroliere sârbe NIS, în contextul în care sancțiunile impuse de Statele Unite obligă grupul rus Gazprom să renunțe la pachetul majoritar de acțiuni pe care îl deține. Informația este relatată de Bloomberg, citată de presa regională.

Potrivit ministrului ungar de Externe, Péter Szijjártó, MOL și Gazprom Neft urmează să anunțe în următoarele zile un acord privind vânzarea participației rusești în NIS. După finalizarea tranzacției, Ungaria intenționează să solicite autorităților americane ridicarea sancțiunilor aplicate rafinăriei sârbe, care au intrat în vigoare în luna octombrie trecut, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Serbia s-a confruntat în ultimele luni cu dificultăți în aprovizionarea cu carburanți, fiind nevoită să recurgă la livrări de urgență din partea MOL, după aplicarea sancțiunilor împotriva NIS. Măsurile restrictive au fost suspendate temporar la finalul lunii decembrie, pentru a permite negocieri privind schimbarea structurii de acționariat.

Péter Szijjártó a declarat că MOL își propune să obțină pachetul de control al NIS, ceea ce ar consolida poziția grupului ungar, care operează deja rafinării în Ungaria, Croația și Slovacia. Declarațiile oficialului au avut un impact imediat pe bursă, acțiunile MOL înregistrând o creștere de peste 2%, iar avansul anual ajungând la aproximativ 18%.

În prezent, companiile afiliate Gazprom controlează circa 56% din acțiunile NIS, statul sârb deține aproximativ 30%, iar restul aparține acționarilor minoritari. Autoritățile de la Belgrad și-au exprimat intenția de a-și majora participația cu cinci puncte procentuale. Ministrul sârb al energiei, Dubravka Đedović Handanović, a precizat că obiectivul este ca negocierile să fie finalizate până la sfârșitul acestei săptămâni, iar un acord obligatoriu privind transferul de proprietate să fie semnat înainte de a solicita oficial Statelor Unite anularea sancțiunilor.

Activele NIS includ rafinăria de la Pančevo, cu o capacitate de procesare de aproximativ 4,8 milioane de tone pe an, precum și o rețea extinsă de benzinării în Serbia, România, Bulgaria și Bosnia și Herțegovina.