Planul Guvernului pentru IMM-uri: creștere la 57% din PIB și mii de noi locuri de muncă până în 2027

Guvernul planifică extinderea măsurilor dedicate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) pentru perioada 2026–2027, în cadrul Programului național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității pentru anii 2023-2027, examinat de către secretarii de stat. Potrivit notei informative, noile acțiuni sunt orientate spre creșterea contribuției IMM-urilor la economie, sporirea accesului la finanțare și alinierea acestora la cerințele pieței Uniunii Europene.

Conform documentului, în 2023 IMM-urile au contribuit cu aproximativ 55% la PIB, asigurând locuri de muncă pentru circa 570 de mii de persoane. Prin implementarea măsurilor propuse, autoritățile estimează că până în anul 2027 contribuția acestui sector la PIB va crește la 57%, iar numărul angajaților se va majora cu peste 17 mii de persoane.

În ceea ce privește accesul la finanțare, se prevede creșterea ponderii creditelor garantate pentru IMM-uri până la 13,5% din totalul împrumuturilor acordate acestui segment, comparativ cu nivelul actual estimat la aproximativ 10–11%. Totodată, prin Programul „373” este prognozată generarea unui volum de credite de circa 6,7 miliarde de lei până în 2027.

Documentul stabilește și obiective privind digitalizarea. Potrivit programului, până în anul 2027 se urmărește ca aproximativ 25% dintre IMM-uri să utilizeze factura electronică, iar interacțiunea acestora cu autoritățile publice să fie realizată preponderent prin servicii digitale.

Programul actualizat include, de asemenea, măsuri pentru sprijinirea tranziției verzi a IMM-urilor, prin stimularea investițiilor în eficiență energetică și tehnologii mai puțin poluante, precum și acțiuni pentru susținerea exporturilor și integrarea întreprinderilor moldovenești în lanțurile valorice europene.

Nota informativă stabilește ca obiectiv creșterea exporturilor realizate de IMM-uri cu aproximativ 20% până în anul 2027, comparativ cu nivelul actual. Pentru atingerea acestei ținte, autoritățile mizează pe extinderea programelor de tip „Bridge Export”, misiuni economice externe și academii de export, care să ajute companiile să îndeplinească standardele europene de calitate și conformitate.

Potrivit autorităților, bugetul total estimat al Programului național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității pentru anii 2026–2027 este de peste 3,3 miliarde de lei, sumă care acoperă toate componentele programului și urmează să fie asigurată din bugetul de stat și din alte surse legale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#antreprenoriat #PIB #IMM #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.