Stripe, o firmă fondată în 2011 de doi frați, a depășit SpaceX, devenind cea mai valoroasă companie din Silicon Valley

Compania de plăți Stripe a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că o nouă rundă de finanțare a evaluat-o la 95 de miliarde de dolari, peste compania aerospațială SpaceX a lui Elon Musk și peste aplicația de livrări Instacard, relatează Business Insider.

Stripe a strâns 600 de milioane de dolari în ultima rundă de finanțare din partea unor companii ca Allianz X și Sequoia Capital, precum și din partea unor investitori guvernamentali ca Agenția Națională de Management al Trezoreriei Irlandei, a afirmat compania într-un comunicat.

Compania de procesare a plăților online a fost evaluată anterior la 36 de miliarde de dolari, triplându-și valoarea în mai puțin de un an.

Noua rundă de finanțare a făcut din Stripe cea mai valoroasă companie privată din Silicon Valley, aceasta depășind evaluarea de 74 de miliarde de dolari a SpaceX din luna februarie și cea de 39 de miliarde de dolari a Instacard, realizată în luna martie.

La nivel global, Stripe încă este în spatele ByteDance, compania chineză care deține platforma video TikTok, care a fost evaluată la 180 de miliarde în luna decembrie a anului trecut, scrie Hotnews.ro.

Stripe este și în spatele Ant Group, compania fintech a miliardarului chinez Jack Ma, care trebuia să fie listată pe bursă în luna decembrie a anului trecut înainte ca operațiunea să fie blocată de autoritățile de la Beijing.

Fondată de frații Patrick și John Collison, Stripe a depășit și valoarea de 80 de miliarde la care era evaluat Facebook înainte ca Mark Zuckerberg să listeze pe bursă gigantul social media în 2012, precum și evaluarea de 72 de miliarde de dolari a Uber înainte de listarea sa pe bursă în 2019.

Ultima rundă de finanțare îi va permite companiei să se extindă în Europa, aceasta anunțând deja că intenționează să angajeze 1.000 de persoane pentru biroul său din Dublin în următorii 5 ani și că va susține de asemenea lansări în Brazilia, Indonezia și India în cursul acestui an, potrivit Financial Times.

Dhivya Suryadevara, chief financial officer al Stripe, a declarat pentru Business Insider că a fost impresionată de cât de eficient funcționează compania când i s-a alăturat acesteia, adăugând că noile fonduri vor alimenta creșterea și extinderea în Europa.

Stripe a primit un imbold puternic de creșterea volumului de cumpărături online în timpul pandemiei însă Suryadevara susține că ascensiunea procesorului de plăți a început înainte de apariția coronavirusului.

„Este un trend pe termen lung care a fost accelerat anul trecut, dar încă suntem în zilele de început ale comerțului online”, a afirmat aceasta.

#Stripe #Sillicon Valley #SpaceX

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.