Studiu îngrijorător! Bate vântul în buzunarele moldovenilor – opt din zece nu reușesc să economisească nimic

19 Iun. 2023, 12:21
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
19 Iun. 2023, 12:21 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Principalele surse ale veniturilor unei familii, rămân a fi salariul – 61 la sută dintre respondenți și pensia – 36 la sută, constată un sondaj al Băncii Naționale a Moldovei efectuat pe un eșantion de 1059 de persoane.

Alte surse menționate de respondenți (sub 11 la sută) sunt venitul din activitatea individuală, alte plăți sociale, transferuri din străinătate.

Conform datelor sondajului, repartizarea veniturilor medii lunare în limita eșantionului de respondenți este relativ uniformă: 25 la sută dintre respondenți indică un venit mediu lunar între 3 și 5 mii de MDL, 15 la sută primesc lunar un venit sub 3 mii MDL, iar 33 la sută – între 5 și 10 mii MDL. Mai mult de 10 mii MDL recepționează 23 la sută dintre respondenți, inclusiv 6 la sută încasează venituri ce depășesc 20 mii MDL.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Gradul de economisire în rândul respondenților este foarte scăzut, astfel 79 la sută dintre respondenți declară că nu au reușit să facă economii în ultimele 6 luni. Similar rezultatelor sondajului precedent, majoritatea respondenților care totuși reușesc să economisească, își păstrează economiile în numerar (62 la sută) sau la cont curent în bancă (26 la sută).

Printre alte modalități de păstrare a economiilor au fost enumerate: depozite/depuneri la termen (7 la sută), investiții în imobile (4 la sută), asigurarea de viață (2 la sută), valori mobiliare și fonduri de pensii/investiții (câte 1 la sută).

Principalele scopuri ale economiilor rămân a fi „pentru situații de urgență/neașteptate” (36 la sută) și ”deteriorarea potențială a situației financiare” (32 la sută). Alte scopuri menționate de respondenți sunt cumpărături viitoare planificate pe termen scurt, obiective pe termen lung de economisire, investirea în active rentabile.

Realitatea Live

28 Sept. 2024, 16:45
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
28 Sept. 2024, 16:45 // Slider //  bani.md

Comentariul expertului WatchDog.MD, Andrei Curăraru, despre campania de dezinformare pornită de agenții Kremlinului în urma declarației șefului Delegației UE în Moldova, Janis Mazeiks.

„Departe de a încerca să comentăm ceea ce zic diplomații despre vânzarea terenurilor agricole în Uniunea Europeană, simțim obligația de a preveni panică inutilă. Va fi „pământul vândut forțat străinilor” ca „preț” al integrării europene? Răspunsul e pe cât se poate de simplu. Vedeți hoarde de străini care să cumpere terenuri agricole în România sau Bulgaria? S-au transformat țările din Europa Centrală și de Est în ferme străine? Nu. Pentru că au negociat corect și au asigurat că investițiile în agricultură să vină în folosul țării și satelor unde vin.

România. Exemplul perfect că nu se vinde tot străinilor odată ce intri în UE. După aderare, au avut 7 ani de interdicție totală pentru vânzarea terenurilor agricole către străini. După aceea, da, străinii au putut cumpăra, dar cu reguli stricte. Trebuie să fii rezident timp de 5 ani, să desfășori activități agricole același termen și să ai 75% din venituri din agricultură.

Ungaria. O țară care a stabilit în Constituție că străinii nu au acces la pământurile agricole. Doar fermierii locali și din UE care îndeplinesc niște criterii stricte pot cumpăra teren. Fără șanse dacă nu sunt rezidenți de cel puțin 3 ani și activi în agricultură.

Polonia. A blocat vânzările către străini timp de 14 ani (!) după ce a intrat în UE, iar acum chiar și cei care pot cumpăra trebuie să locuiască acolo cel puțin 5 ani și să se apuce de agricultură.

Letonia. Cetățenii non-UE nu pot cumpăra deloc terenuri agricole, iar cei din UE trebuie să fie rezidenți permanenți și să treacă un test de limbă. Se pare că trebuie să știi mai mult decât cum să ari un câmp dacă vrei să cumperi teren în Letonia.

Croația. Ultima țară care a intrat în Uniune. Au avut un moratoriu de 10 ani, timp în care nimeni din afara țării nu putea cumpăra teren. După asta, s-au deschis piața, dar cu aprobări speciale de la Ministerul Agriculturii. Pot fi procurate 10 hectare de către persoane fizice rezidente și până la 100 hectare de către persoane juridice rezidente. Nu pot fi procurate pășuni și păduri.

Acum, să revenim la noi. Moldova nu va fi obligată să facă nimic ce nu e în interesul nostru național. Vom negocia dur și inteligent, exact așa cum au făcut celelalte țări. Nu va veni nimeni să ne dicteze cum să ne vindem pământul, pentru că fiecare țară din UE și-a protejat fermierii și a negociat condiții personalizate.

Dacă ne uităm la România, Polonia sau Croația, nu vedem nicio invazie de cumpărători străini care să fi preluat terenurile agricole. Așa va fi și pentru noi: cu reguli clare, cu garanții pentru agricultori și cu grijă pentru ceea ce contează cu adevărat – viitorul nostru comun”.

Andrei Curăraru, expert WatchDog.MD

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău