Studiu îngrijorător! Bate vântul în buzunarele moldovenilor – opt din zece nu reușesc să economisească nimic

Principalele surse ale veniturilor unei familii, rămân a fi salariul – 61 la sută dintre respondenți și pensia – 36 la sută, constată un sondaj al Băncii Naționale a Moldovei efectuat pe un eșantion de 1059 de persoane.

Alte surse menționate de respondenți (sub 11 la sută) sunt venitul din activitatea individuală, alte plăți sociale, transferuri din străinătate.

Conform datelor sondajului, repartizarea veniturilor medii lunare în limita eșantionului de respondenți este relativ uniformă: 25 la sută dintre respondenți indică un venit mediu lunar între 3 și 5 mii de MDL, 15 la sută primesc lunar un venit sub 3 mii MDL, iar 33 la sută – între 5 și 10 mii MDL. Mai mult de 10 mii MDL recepționează 23 la sută dintre respondenți, inclusiv 6 la sută încasează venituri ce depășesc 20 mii MDL.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Gradul de economisire în rândul respondenților este foarte scăzut, astfel 79 la sută dintre respondenți declară că nu au reușit să facă economii în ultimele 6 luni. Similar rezultatelor sondajului precedent, majoritatea respondenților care totuși reușesc să economisească, își păstrează economiile în numerar (62 la sută) sau la cont curent în bancă (26 la sută).

Printre alte modalități de păstrare a economiilor au fost enumerate: depozite/depuneri la termen (7 la sută), investiții în imobile (4 la sută), asigurarea de viață (2 la sută), valori mobiliare și fonduri de pensii/investiții (câte 1 la sută).

Principalele scopuri ale economiilor rămân a fi „pentru situații de urgență/neașteptate” (36 la sută) și ”deteriorarea potențială a situației financiare” (32 la sută). Alte scopuri menționate de respondenți sunt cumpărături viitoare planificate pe termen scurt, obiective pe termen lung de economisire, investirea în active rentabile.

#molodveni #depozite #economii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.