SUA a lansat o investigaţie privind afacerile Raiffeisen Bank în Rusia

19 Feb. 2023, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Feb. 2023, 05:45 // Actual //  bani.md

OFAC, Biroul de control al activelor străine al Departamentului Trezoreriei SUA, a lansat o investigaţie privind afacerile Raiffeisen Bank International (RBI) legate de Rusia, sporind supravegherea creditorului austriac care joacă un rol critic în economia rusă, transmite Reuters.

Răspunzând unei întrebări din partea Reuters, grupul bancar austriac a informat că a primit, în ianuarie, o solicitare de la OFAC pentru „a clarifica plăţile de afaceri şi procesele aferente menţinute de RBI în contextul recentelor evoluţii legate de Rusia şi Ucraina„.

OFAC a cerut, astfel, Raiffeisen să-şi detalieze expunerea la Rusia, zona Donbas, Ucraina şi Siria, inclusiv tranzacţiile şi activitatea anumitor clienţi, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Instituţia a solicitat un răspuns, până în februarie, iar avocaţii Raiffeisen negociază o extindere, angajându-se să trimită informaţiile în trei tranşe, în aprilie, mai şi iunie, susţin sursele.

Un purtător de cuvânt al Departamentului Trezoreriei SUA nu a dorit să comenteze informaţia.

Raiffeisen cooperează deplin cu OFAC, iar solicitarea instituţiei nu este provocată de o tranzacţie sau afacere specifică. Banca dispune de proceduri pentru a asigura respectarea sancţiunilor, a transmis într-un comunicat pentru Reuters grupul bancar austriac.

Un purtător de cuvânt s-a declarat „încrezător că informaţiile furnizate OFAC vor satisface solicitările” şi că întrebările sunt „de natură generală”.

Raiffeisen nu a fost sancţionată în trecut, dar solicitarea de informaţii din ianuarie îngrijorează autorităţile europene de reglementare care sunt responsabile cu supervizarea băncii, din cauza potenţialului ca, în final, să fie impuse sancţiuni contra Raiffeisen, au precizat sursele citate.

Raiffeisen, a doua cea mai mare bancă din Austria

Raiffeisen şi UniCredit sunt profund încorporate în sistemul financiar rusesc şi sunt singurele bănci străine de pe lista celor 13 „instituţii de creditare de importanţă sistemică” a Băncii Centrale a Rusiei, ceea ce indică importanţa lor pentru economia rusească, afectată de sancţiunile occidentale.

Fiind a doua mare bancă din Austria, Raiffeisen susţine economia ţării şi are operaţiuni extinse în Europa de Est. Un oficial austriac a declarat că autorităţile de la Viena monitorizează strâns situaţia de la Raiffeisen şi afacerea sa în Rusia, din cauza importanţei băncii.

La aproape un an de la invadarea Ucrainei, Raiffeisen este una dintre puţinele bănci din Europa care a rămas în Rusia. Grupul austriac se confruntă cu critici, inclusiv din partea investitorilor, privind decizia de a continua să facă afaceri cu Moscova. Anterior, banca şi-a apărat poziţia, afirmând că expunerea sa la Rusia este ţinută sub control.

Anul trecut, Raiffeisen a înregistrat un profit net de aproximativ 3,8 miliarde de euro, datorită în mare parte unui plus de profit de două miliarde de euro de pe urma afacerii sale din Rusia. Între timp, ruşii au depus la bancă peste 20 miliarde de euro.

Departamentul Trezoreriei SUA impune sancţiuni şi poate penaliza entităţile care le încalcă.

Viktor Winkler, un avocat german specializat pe sancţiuni, nu a dorit să comenteze specifice situaţia Raiffeisen, dar a explicat că este ceva obişnuit ca OFAC să solicite informaţii de la bănci şi acest fapt nu duce automat la pedepse.

OFAC a sancţionat cinci mari bănci ruseşti, inclusiv Sberbank, precum şi oligarhi ruşi.

Johann Strobl, directorul general al Raiffeisen, afirma recent că examinează opţiunile privind afacerea din Rusia, dar a subliniat că orice mişcare e complicată, după ce anterior declarase că banca „nu este un stand de cârnaţi”, care poate fi închis peste noapte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!