SUA alertate de un fenomen venit din Est: Nu vrem produsele voastre ieftine, vă interzicem exporturile

Washingtonul a avertizat o țară din Est că SUA și aliații săi vor lua măsuri dacă aceasta încearcă să-și atenueze problema supracapacității industriale prin vânzările cu prețuri mici a bunurilor sale pe piețele internaționale, potrivit oficialilor americani. China, prin fenomenul de dumping încearcă să cucerească piețele globale, însă Statele Unite încep să-i interzică exporturile Beijingului, mai ieftine decât cele din America, lucru care ar bulversa industria locală.

Doi înalți oficiali ai Trezoreriei au declarat că o delegație americană și-a exprimat clar preocupările legate de dumping, într-o vizită recentă în China, inclusiv în conversațiile cu He Lifeng, vicepremierul responsabil pentru economia țării sale, potrivit Financial Times.
Să menționăm faptul că termenul de dumping descrie vânzarea de produse de către o țară sau de o firmă sub prețul de pe piață, pentru a elimina concurența. Această practică este interzisă în multe țări din lume, în special cele occidentale.

„Suntem îngrijorați de faptul că politicile de sprijin industrial chineze și politicile macro, care se concentrează mai mult pe ofertă, se îndreaptă ambele către o situație în care supracapacitatea în China…va ajunge pe piețele mondiale”, a declarat Jay Shambaugh, subsecretarul pentru afaceri internaționale, care a condus recent o echipă economică la Beijing.

SUA sunt cel mai preocupate de producția avansată și, în special, de sectoarele de energie curată, cum ar fi vehiculele electrice, panourile solare și bateriile litiu-ion.
Shambaugh a spus că a subliniat că nu doar SUA sunt îngrijorate și că China nu ar trebui să vadă niciun răspuns al SUA sau al altora ca fiind „din senin”.

Subsecretarul conduce partea SUA a unuia dintre cele două grupuri de lucru pe care Washington și Beijing le-au creat după vizita secretarului Trezoreriei, Janet Yellen, la Beijing, anul trecut, pentru a discuta probleme dificile, cum ar fi supracapacitatea, în efortul de a reduce tensiunile.
„Restul lumii va răspunde și nu o face într-un nou mod anti-China, ci răspunde politicii chineze”, a spus Shambaugh într-un interviu. Lui i s-a alăturat colegul Brent Neiman, subsecretar adjunct pentru finanțe internaționale, care a condus recent și o echipă în China.

Anul trecut, UE a lansat o anchetă anti-subvenție în industria vehiculelor electrice din China. Comisarul UE pentru concurență, Margrethe Vestager, a declarat sâmbătă că blocul este pregătit să folosească instrumente comerciale pentru a combate practicile comerciale neloiale din China.

Oficialii chinezi subliniază faptul că Actul de reducere a inflației din SUA face ca importarea bateriilor și a vehiculelor electrice chineze cu litiu să fie prohibitivă. Unii experți subliniază, de asemenea, că aproape o treime din exporturile chineze de vehicule electrice anul trecut au fost mașini pe care Tesla, o companie americană, le-a produs la fabrica sa din Shanghai.

China a devenit în 2023 cel mai mare exportator de mașini din lume, cu 5 milioane de automobile vândute, întrecând Japonia.
Scott Kennedy, un expert în economia chineză la think-tank-ul CSIS, a spus că SUA ar trebui să preseze China pentru a stimula cererea internă. „Presupunând că toate acestea nu reușesc să schimbe lucrurile, Washingtonul nu va avea de ales decât să urmeze UE și să lanseze investigații care probabil ar avea ca rezultat extinderea substanțială a restricțiilor asupra importurilor din China”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.