SUA alertate de un fenomen venit din Est: Nu vrem produsele voastre ieftine, vă interzicem exporturile

Washingtonul a avertizat o țară din Est că SUA și aliații săi vor lua măsuri dacă aceasta încearcă să-și atenueze problema supracapacității industriale prin vânzările cu prețuri mici a bunurilor sale pe piețele internaționale, potrivit oficialilor americani. China, prin fenomenul de dumping încearcă să cucerească piețele globale, însă Statele Unite încep să-i interzică exporturile Beijingului, mai ieftine decât cele din America, lucru care ar bulversa industria locală.

Doi înalți oficiali ai Trezoreriei au declarat că o delegație americană și-a exprimat clar preocupările legate de dumping, într-o vizită recentă în China, inclusiv în conversațiile cu He Lifeng, vicepremierul responsabil pentru economia țării sale, potrivit Financial Times.
Să menționăm faptul că termenul de dumping descrie vânzarea de produse de către o țară sau de o firmă sub prețul de pe piață, pentru a elimina concurența. Această practică este interzisă în multe țări din lume, în special cele occidentale.

„Suntem îngrijorați de faptul că politicile de sprijin industrial chineze și politicile macro, care se concentrează mai mult pe ofertă, se îndreaptă ambele către o situație în care supracapacitatea în China…va ajunge pe piețele mondiale”, a declarat Jay Shambaugh, subsecretarul pentru afaceri internaționale, care a condus recent o echipă economică la Beijing.

SUA sunt cel mai preocupate de producția avansată și, în special, de sectoarele de energie curată, cum ar fi vehiculele electrice, panourile solare și bateriile litiu-ion.
Shambaugh a spus că a subliniat că nu doar SUA sunt îngrijorate și că China nu ar trebui să vadă niciun răspuns al SUA sau al altora ca fiind „din senin”.

Subsecretarul conduce partea SUA a unuia dintre cele două grupuri de lucru pe care Washington și Beijing le-au creat după vizita secretarului Trezoreriei, Janet Yellen, la Beijing, anul trecut, pentru a discuta probleme dificile, cum ar fi supracapacitatea, în efortul de a reduce tensiunile.
„Restul lumii va răspunde și nu o face într-un nou mod anti-China, ci răspunde politicii chineze”, a spus Shambaugh într-un interviu. Lui i s-a alăturat colegul Brent Neiman, subsecretar adjunct pentru finanțe internaționale, care a condus recent și o echipă în China.

Anul trecut, UE a lansat o anchetă anti-subvenție în industria vehiculelor electrice din China. Comisarul UE pentru concurență, Margrethe Vestager, a declarat sâmbătă că blocul este pregătit să folosească instrumente comerciale pentru a combate practicile comerciale neloiale din China.

Oficialii chinezi subliniază faptul că Actul de reducere a inflației din SUA face ca importarea bateriilor și a vehiculelor electrice chineze cu litiu să fie prohibitivă. Unii experți subliniază, de asemenea, că aproape o treime din exporturile chineze de vehicule electrice anul trecut au fost mașini pe care Tesla, o companie americană, le-a produs la fabrica sa din Shanghai.

China a devenit în 2023 cel mai mare exportator de mașini din lume, cu 5 milioane de automobile vândute, întrecând Japonia.
Scott Kennedy, un expert în economia chineză la think-tank-ul CSIS, a spus că SUA ar trebui să preseze China pentru a stimula cererea internă. „Presupunând că toate acestea nu reușesc să schimbe lucrurile, Washingtonul nu va avea de ales decât să urmeze UE și să lanseze investigații care probabil ar avea ca rezultat extinderea substanțială a restricțiilor asupra importurilor din China”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.