SUA pregătesc concesii pentru Rusia! Plafonul de preț la petrol și sancțiunile împotriva oligarhilor, în discuție

10 Mart. 2025, 15:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Mart. 2025, 15:42 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Administrația Donald Trump intensifică presiunile asupra Kievului pentru a forța autoritățile ucrainene să accepte negocieri cu Moscova privind un armistițiu parțial, în timp ce, în relația cu Rusia, Washingtonul pare mai degrabă pregătit să ofere concesii, decât să impună măsuri mai dure.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, consilierii lui Trump pregătesc deja scenarii pentru relaxarea sancțiunilor, inclusiv în ceea ce privește plafonul de preț pentru exporturile de petrol rusesc. De asemenea, Reuters a raportat că sunt elaborate propuneri pentru reducerea restricțiilor energetice, astfel încât acestea să poată fi implementate rapid în cazul unui acord între Trump și Vladimir Putin. În plus, ca parte a unei revizuiri mai ample a politicii americane față de Rusia, se ia în considerare și ridicarea sancțiunilor impuse unor entități și persoane fizice rusești, inclusiv unor oligarhi ruși de rang înalt.

În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că este deschis negocierilor pentru un armistițiu, cu condiția ca Rusia să înceteze atacurile aeriene și operațiunile navale. Acesta a precizat în fața liderilor UE, la Bruxelles, că un schimb de prizonieri ar putea reprezenta un prim pas spre restabilirea încrederii. Zelenski urmează să se întâlnească luni, la Riad, cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, în timp ce echipa sa va rămâne în capitala saudită pentru discuții suplimentare cu oficialii americani.

Plafonul de preț pentru petrolul rusesc, stabilit la 60 de dolari pe baril, a fost introdus în decembrie 2022, în paralel cu un embargo al UE asupra achizițiilor de petrol rusesc. Însă, în timp, Moscova a reușit să evite restricțiile, dezvoltând o flotă fantomă de petroliere care transportă petrol fără a apela la serviciile financiare și de asigurare oferite de companii occidentale, care sunt condiționate de respectarea plafonului de preț.

În prezent, prețul petrolului rusesc Urals a scăzut sub 55 de dolari pe baril, în urma deciziei OPEC+ de a crește producția, ceea ce a dus și la scăderea Brent sub 70 de dolari pe baril. Pe lângă efectele pieței, Rusia suferă pierderi suplimentare din cauza ultimelor sancțiuni impuse de administrația Joe Biden pe 10 ianuarie 2025, care au vizat petroliere, companii de trading, producători și firme de asigurare. Aceste măsuri au dus la creșterea costurilor de transport, afectând veniturile exportatorilor ruși și determinând stocarea unor cantități mari de petrol pe petroliere aflate sub sancțiuni, în loc să fie descărcate în porturile cumpărătorilor.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, Moscova ar fi dispusă să negocieze un armistițiu temporar în Ucraina, cu condiția începerii unor discuții privind o reglementare finală a conflictului. Cu toate acestea, nu există semnale publice că Putin ar fi pregătit pentru un compromis, sau că SUA ar exercita presiuni asupra sa în această direcție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.