SUA se descurcă cel mai bine cu vaccinarea. UE rămâne în urmă de 3 ori

Europa a fost dur criticată de Organizația Mondială a Sănătății pentru ritmul lent de vaccinare împotriva COVID-19. Aceata rămâne rămâne cu mult în urmă în cursa de administrare a vaccinului, potrivit unui bilanț publicat de AFP.

Potrivit surselor, americanii se descurcă de trei ori mai bine decât Uniunea Europeană, cu cele 27 de state membre.

În timp ce 11,7% din populația UE este la primă doză de vaccin, procentul în cazul SUA se ridică la 30%, scrie AGERPRES.

Doar 5% dintre cetățenii UE au fost vaccinați cu a doua doză de vaccin, față de 15,9% din populația aflată de cealaltă parte a Atlanticului.

Deși unele țări mai mici din UE, cum ar fi Malta, se descurcă bine, administrând zilnic o doză la mai mult de 1% din populație, rata în cele mai mari patru economii ale blocului – Germania, Franța, Spania și Italia – este de trei ori mai lentă.

În aceste patru țări a fost vaccinată aproape 12% din populație, ceea ce reprezintă aproximativ media din UE.

Și Marea Britanie, care nu mai face parte din UE, ocupă o poziție importantă în clasament, inoculând parțial 45,5% din populație, urmată de Malta (32,3%), Ungaria (21,4%) și Serbia (21,3%).

Alte țări europene, în principal în fostul bloc de Est, progresează mult mai lent, cum ar fi statele membre ale UE Bulgaria (5,4%) și Letonia (6,1%), dar și Ucraina (0,6%), Republica Moldova (1%), Muntenegru (3,1%) și Albania (4,1%), care nu sunt state membre.

#Europa #vaccinare #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul recunoaște negru pe alb, într-un document oficial, că datoria publică a Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la șocuri valutare și la dobânzi, iar un singur scenariu negativ poate arunca indicatorii peste limitele „de siguranță” asumate public

Potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, care va fi aprobat în ședința de guvernului, peste 62% din datoria de stat este denominată în valută, iar mai mult de jumătate din întreg portofoliul este expus la euro și dolar. Ministerul Finanțelor admite că o depreciere severă a leului ar lovi direct în buget, majorând automat datoria exprimată în lei și costurile de deservire, fără nicio decizie politică suplimentară.

Un alt detaliu alarmant este că aproape o treime din datoria totală ajunge la scadență într-un singur an, iar la datoria internă situația este mult mai gravă, peste 70% trebuie refinanțată anual. Asta înseamnă că statul trăiește permanent „din rostogolire”, dependent de bunăvoința pieței și de apetitul investitorilor pentru titluri pe termen scurt.

Documentul mai arată că 56,8% din datoria statului are dobândă variabilă, iar 59% din datorie va fi refixată la dobânzi noi în decurs de un an. Cu alte cuvinte, orice creștere a ratelor pe piață se transferă aproape instantaneu în cheltuieli bugetare mai mari – exact într-o perioadă cu deficite de peste 5% din PIB.

Ministerul Finanțelor mai recunoaște o dependență critică faptului că 90% din datoria externă este deținută de creditori multilaterali, iar finanțarea bugetului se bazează masiv pe împrumuturi de la UE, FMI și băncile internaționale. Fără acest sprijin extern, documentul avertizează explicit că apare riscul insuficienței surselor pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate.

În privința datoriei interne, aproape 99% din finanțarea internă va veni din emisiuni de valori mobiliare de stat, într-o piață unde sectorul bancar rămâne principalul cumpărător. Ministerul admite că, capacitatea pieței interne de a absorbi volume tot mai mari de VMS este limitată, iar orice șoc economic poate bloca finanțarea deficitului.

Concluzia implicită a documentului este că datoria este „sustenabilă” doar atâta timp cât nu se întâmplă nimic rău, nici depreciere valutară majoră, nici dobânzi mai mari, nici retragerea sprijinului extern. În caz contrar, chiar Ministerul Finanțelor avertizează că indicatorii pot scăpa rapid de sub control, împingând datoria mult peste limitele asumate public.