SUA se descurcă cel mai bine cu vaccinarea. UE rămâne în urmă de 3 ori

05 Apr. 2021, 17:21
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
05 Apr. 2021, 17:21 // Actual //  MD Bani

Europa a fost dur criticată de Organizația Mondială a Sănătății pentru ritmul lent de vaccinare împotriva COVID-19. Aceata rămâne rămâne cu mult în urmă în cursa de administrare a vaccinului, potrivit unui bilanț publicat de AFP.

Potrivit surselor, americanii se descurcă de trei ori mai bine decât Uniunea Europeană, cu cele 27 de state membre.

În timp ce 11,7% din populația UE este la primă doză de vaccin, procentul în cazul SUA se ridică la 30%, scrie AGERPRES.

Doar 5% dintre cetățenii UE au fost vaccinați cu a doua doză de vaccin, față de 15,9% din populația aflată de cealaltă parte a Atlanticului.

Deși unele țări mai mici din UE, cum ar fi Malta, se descurcă bine, administrând zilnic o doză la mai mult de 1% din populație, rata în cele mai mari patru economii ale blocului – Germania, Franța, Spania și Italia – este de trei ori mai lentă.

În aceste patru țări a fost vaccinată aproape 12% din populație, ceea ce reprezintă aproximativ media din UE.

Și Marea Britanie, care nu mai face parte din UE, ocupă o poziție importantă în clasament, inoculând parțial 45,5% din populație, urmată de Malta (32,3%), Ungaria (21,4%) și Serbia (21,3%).

Alte țări europene, în principal în fostul bloc de Est, progresează mult mai lent, cum ar fi statele membre ale UE Bulgaria (5,4%) și Letonia (6,1%), dar și Ucraina (0,6%), Republica Moldova (1%), Muntenegru (3,1%) și Albania (4,1%), care nu sunt state membre.

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.