Sultanul Erdogan a bătut palma cu țarul Putin: Comerțul dintre cele două state trebuie să crească

Președinții Rusiei și Turciei, Vladimir Putin şi respectiv, Recep Tayyip Erdoğan, au stabilit o creştere a schimburilor comerciale, în cadrul discuțiilor prtate vineri, la Soci.

Cei doi lideri au decis ca Rusia şi Turcia să majoreze volumul schimburilor comerciale, să consolideze cooperarea economică și cea din sfera energetică și să întreprindă paşi în cooperarea din domeniile comerț, transporturi, turism și agrar, reiese dintr-o declarație comună a celor doi politicieni.

Liderii ambelor țări au purtat consultări ample privind agenda bilaterală a relațiilor ruso-turce și au convenit să crească volumul schimburilor comerciale bilaterale pe baza unor crtierii echilibrate și să atingă obiectivele stabilite; de a răspunde așteptărilor din domeniile economie și energie”, se mai precizează în declaraţie.

De asemenea, în declaraţie se mai specifică că țările sunt pregătite să înreprindă măsuri concrete pentru a spori cooperarea în acele domenii care de foarte mult timp se află pe agenda ambelor părți. În mod special, ei au discutat despre cooperarea în domeniile transporturi, comerț, agricultură, industrie, finanțe, turism și construcții.

Putin și Erdoğan au adoptat o declarație comună, în cadrul discuțiilor de la Soci. Întrevederea bilaterală de la Soci a durat mai bine de patru ore. În urma întâlnirii, șefii de stat au convenit ca livrările rusești de gaze către Turcia să fie plătite parțial în ruble. De asemenea, au convenit să organizeze următoarea reuniune a Consiliului de cooperare ruso-turc la nivel înalt în Turcia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comert #Erdogan #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu va putea construi, în viitorul apropiat, depozite subterane proprii pentru stocarea gazelor naturale, din cauza limitărilor geologice și a costurilor uriașe ale unui astfel de proiect. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că investițiile necesare ar ajunge la circa 16 miliarde de dolari, o sumă pe care autoritățile o consideră prohibitivă în actualul context, scrie moldova1.

„Nu avem foste depozite sau zăcăminte de gaze deja epuizate în care am putea injecta și n-avem nici mine de sare, pentru că aceste depozite subterane se construiesc în anumite structuri geologice. (…) investițiile pentru un astfel de depozit subteran s-ar ridica la vreo 16 miliarde de dolari. Deci, sunt niște costuri foarte mari”, a declarat Junghietu la emisiunea „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1, ediția din 11 februarie.

În lipsa unor capacități interne, rezervele strategice ale țării sunt păstrate în depozite din statele vecine, pe baza unor înțelegeri de cooperare. Ministrul a precizat că autoritățile de la Kiev au reiterat garanțiile privind siguranța stocurilor, iar decizia luată anul trecut a fost de a împărți rezervele în două: 45% în Ucraina și peste 55% în România.

Totodată, Junghietu a menționat că Republica Moldova deține 22,6 milioane de metri cubi de gaze stocate în Ucraina.

Pe fundalul scăderii prețurilor de achiziție, autoritățile indică și o ieftinire a costului gazelor în 2026. Estimările arată un preț mediu anual de aproximativ 404 euro/1.000 m³ (circa 38 euro/MWh), cu aproape 17% mai mic față de anul precedent, evoluție care a permis reducerea tarifelor pentru populație.

Conform deciziei ANRE, tariful final pentru consumatorii casnici a fost stabilit la 14,42 lei/m³, față de 16,74 lei/m³, tarif aplicat până la 3 februarie.