Sultanul Erdogan a bătut palma cu țarul Putin: Comerțul dintre cele două state trebuie să crească

06 Aug. 2022, 11:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Aug. 2022, 11:16 // Actual //  bani.md

Președinții Rusiei și Turciei, Vladimir Putin şi respectiv, Recep Tayyip Erdoğan, au stabilit o creştere a schimburilor comerciale, în cadrul discuțiilor prtate vineri, la Soci.

Cei doi lideri au decis ca Rusia şi Turcia să majoreze volumul schimburilor comerciale, să consolideze cooperarea economică și cea din sfera energetică și să întreprindă paşi în cooperarea din domeniile comerț, transporturi, turism și agrar, reiese dintr-o declarație comună a celor doi politicieni.

Liderii ambelor țări au purtat consultări ample privind agenda bilaterală a relațiilor ruso-turce și au convenit să crească volumul schimburilor comerciale bilaterale pe baza unor crtierii echilibrate și să atingă obiectivele stabilite; de a răspunde așteptărilor din domeniile economie și energie”, se mai precizează în declaraţie.

De asemenea, în declaraţie se mai specifică că țările sunt pregătite să înreprindă măsuri concrete pentru a spori cooperarea în acele domenii care de foarte mult timp se află pe agenda ambelor părți. În mod special, ei au discutat despre cooperarea în domeniile transporturi, comerț, agricultură, industrie, finanțe, turism și construcții.

Putin și Erdoğan au adoptat o declarație comună, în cadrul discuțiilor de la Soci. Întrevederea bilaterală de la Soci a durat mai bine de patru ore. În urma întâlnirii, șefii de stat au convenit ca livrările rusești de gaze către Turcia să fie plătite parțial în ruble. De asemenea, au convenit să organizeze următoarea reuniune a Consiliului de cooperare ruso-turc la nivel înalt în Turcia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!