Sultanul Erdogan a bătut palma cu țarul Putin: Comerțul dintre cele două state trebuie să crească

Președinții Rusiei și Turciei, Vladimir Putin şi respectiv, Recep Tayyip Erdoğan, au stabilit o creştere a schimburilor comerciale, în cadrul discuțiilor prtate vineri, la Soci.

Cei doi lideri au decis ca Rusia şi Turcia să majoreze volumul schimburilor comerciale, să consolideze cooperarea economică și cea din sfera energetică și să întreprindă paşi în cooperarea din domeniile comerț, transporturi, turism și agrar, reiese dintr-o declarație comună a celor doi politicieni.

Liderii ambelor țări au purtat consultări ample privind agenda bilaterală a relațiilor ruso-turce și au convenit să crească volumul schimburilor comerciale bilaterale pe baza unor crtierii echilibrate și să atingă obiectivele stabilite; de a răspunde așteptărilor din domeniile economie și energie”, se mai precizează în declaraţie.

De asemenea, în declaraţie se mai specifică că țările sunt pregătite să înreprindă măsuri concrete pentru a spori cooperarea în acele domenii care de foarte mult timp se află pe agenda ambelor părți. În mod special, ei au discutat despre cooperarea în domeniile transporturi, comerț, agricultură, industrie, finanțe, turism și construcții.

Putin și Erdoğan au adoptat o declarație comună, în cadrul discuțiilor de la Soci. Întrevederea bilaterală de la Soci a durat mai bine de patru ore. În urma întâlnirii, șefii de stat au convenit ca livrările rusești de gaze către Turcia să fie plătite parțial în ruble. De asemenea, au convenit să organizeze următoarea reuniune a Consiliului de cooperare ruso-turc la nivel înalt în Turcia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comert #Erdogan #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mişcarea Alternativa Naţională solicită guvernării să renunțe la ceea ce numește o politică iresponsabilă față de sectorul agricol și cere măsuri urgente pentru sprijinirea fermierilor. Formațiunea îndeamnă autoritățile să nu admită acumularea de restanțe la plata obligațiilor față de agricultori, să majoreze fondul de subvenționare cel puțin până la nivelul anului precedent și să schimbe mecanismul de acordare a subvențiilor, pe baza unor analize profesioniste ale situației reale din sector.

Totodată, Alternativa Națională cere protejarea pieței interne și susținerea exportatorilor agricoli, subliniind că doar prin astfel de măsuri Republica Moldova poate relansa agricultura, crește ponderea acesteia în formarea PIB, acoperi o parte semnificativă a necesităților pieței interne și crea noi locuri de muncă.

Formațiunea își exprimă „indignarea” față de atitudinea guvernării, acuzând partidul de la putere, Partidul Acțiune și Solidaritate, de o abordare „batjocoritoare” față de fermieri. Potrivit Alternativa Națională, de la venirea PAS la guvernare, restanțele la plata subvențiilor au crescut constant, ajungând într-o situație „ieșită din comun”, marcată inclusiv de decizia de reducere a subvențiilor pentru agricultură.

Datele prezentate de formațiune arată că restanțele din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și a Mediului Rural au crescut de la 1,29 miliarde de lei la sfârșitul anului 2022, la 1,33 miliarde de lei în 2023 și 2,13 miliarde de lei în 2024, depășind 3 miliarde de lei la finele anului 2025. Astfel, în anii de guvernare ai PAS, valoarea restanțelor ar fi crescut de aproape trei ori.

Alternativa Națională mai susține că, în noiembrie 2025, în fondul de subvenționare existau circa 100 de milioane de lei nevalorificați, fapt care, potrivit formațiunii, demonstrează lipsa de responsabilitate și de voință a guvernării de a sprijini efectiv fermierii. În același context, este criticată decizia de a reduce subvențiile pentru agricultură în 2026 cu 190 de milioane de lei.

În plan comercial, Alternativa Națională afirmă că, în perioada guvernării PAS, exporturile de produse agricole au scăzut, în timp ce importurile au crescut. Dacă în 2022 exporturile agricole se ridicau la 1,94 miliarde de dolari, în prima jumătate a anului 2025 acestea ar fi ajuns la 1,51 miliarde de dolari. În același timp, deficitul comercial pe segmentul produselor agricole ar fi atins în 2025 nivelul de 70 de milioane de dolari.

Formațiunea mai afirmă că, în ultimii ani, contribuția agriculturii la formarea Produsului Intern Brut a coborât până la aproximativ 7%, în pofida datelor oficiale prezentate de guvernare, pe care Alternativa Națională le califică drept „manipulatoare” și care ar indica o creștere semnificativă a sectorului agricol în 2025.