Suma fabuloasă a banilor cash în circulație în Republica Moldova

Numerarul aflat în circulație se cifra la 41,6 miliarde de lei, la sfârșitul anului 2023, potrivit cifrelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Bancnotele cu valoarea nominală de 1 leu şi 200 de lei au cea mai mare pondere în cantitatea banilor aflați în circulație – 23,5% și 29%. Cantitatea bancnotelor de un leu s-a cifrat la 78,5 milioane de lei, iar de 200 de lei – 97 de milioane de lei.

Cele mai puţine la număr sunt bancnotele de 1000 de lei, cu o pondere de 2,1% (7 milioane de bucăți). 4,3% din totalul bancnotelor în circulaţie sunt cele de 500 de lei – 7,3 de milioane de bucăţi, în valoare totală de 7,1 miliarde de lei.

În total în circulaţie sunt 334 milioane de bancnote – de 1 leu, 5 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei, 500 lei, 1000 lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cash #lei #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.