Alertă în aer: avionul companiei moldovenești HiSky revine de urgență la Otopeni

O aeronavă a companiei HiSky, controlată de pilotul moldovean, Iulia Scorpan, cu destinația Hurghada (Egipt), s-a întors duminică seara pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din București, după ce la bord a fost semnalată activarea unui senzor de presurizare. La sol au fost mobilizate echipe de intervenție, conform procedurilor standard.

Potrivit informării oficiale, avionul decolase la ora 19:19, iar problema a fost detectată la aproximativ 30 de minute de la decolare. La bord se află 180 de pasageri și 6 membri ai echipajului.

Pilotul Cezar Osiceanu a explicat că depresurizarea este un scenariu critic prevăzut în checklisturile de avarie și poate fi de două tipuri lentă sau rapidă.

„Depresurizarea lentă poate conduce la catastrofe precum cea a avionului companiei grecești Helios, când hipoxia puternică a împiedicat echipajul să mai reacționeze”, a precizat Osiceanu.

Acesta a adăugat că, în cazul avionului Airbus A320 operat de HiSky, estimarea preliminară indică o depresurizare rapidă produsă la nivelul de zbor 340–370 (aproximativ 11.000–12.000 metri), situație care poate provoca instalarea rapidă a hipoxiei la altitudini mari.

Arafat: „Ne așteptăm la o aterizare fără probleme”
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a declarat că decizia de revenire la Otopeni a fost una preventivă și conformă procedurilor de siguranță.

„Ne așteptăm ca aterizarea să fie fără probleme, avem forțe mobilizate, aceasta fiind procedura”, a spus Arafat.

El a precizat că aeronava a coborât deja la o altitudine la care presurizarea nu mai este necesară și că, până în prezent, nu există informații despre pasageri care ar avea nevoie de îngrijiri medicale. Mai multe spitale din București au fost totuși alertate preventiv.

Conform Aeroportului Otopeni, aeronava survolează zona pentru reducerea greutății și pregătirea aterizării în condiții optime, manevră estimată să dureze aproximativ o oră.
Autoritățile subliniază că mobilizarea amplă de la sol face parte din procedurile standard de siguranță și nu indică neapărat existența unei situații critice la bord.

#Otopeni #avarie #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.