Alertă în aer: avionul companiei moldovenești HiSky revine de urgență la Otopeni

22 Feb. 2026, 21:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2026, 21:33 // Actual //  Ursu Victor

O aeronavă a companiei HiSky, controlată de pilotul moldovean, Iulia Scorpan, cu destinația Hurghada (Egipt), s-a întors duminică seara pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din București, după ce la bord a fost semnalată activarea unui senzor de presurizare. La sol au fost mobilizate echipe de intervenție, conform procedurilor standard.

Potrivit informării oficiale, avionul decolase la ora 19:19, iar problema a fost detectată la aproximativ 30 de minute de la decolare. La bord se află 180 de pasageri și 6 membri ai echipajului.

Pilotul Cezar Osiceanu a explicat că depresurizarea este un scenariu critic prevăzut în checklisturile de avarie și poate fi de două tipuri  lentă sau rapidă.

„Depresurizarea lentă poate conduce la catastrofe precum cea a avionului companiei grecești Helios, când hipoxia puternică a împiedicat echipajul să mai reacționeze”, a precizat Osiceanu.

Acesta a adăugat că, în cazul avionului Airbus A320 operat de HiSky, estimarea preliminară indică o depresurizare rapidă produsă la nivelul de zbor 340–370 (aproximativ 11.000–12.000 metri), situație care poate provoca instalarea rapidă a hipoxiei la altitudini mari.

Arafat: „Ne așteptăm la o aterizare fără probleme”
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a declarat că decizia de revenire la Otopeni a fost una preventivă și conformă procedurilor de siguranță.

„Ne așteptăm ca aterizarea să fie fără probleme, avem forțe mobilizate, aceasta fiind procedura”, a spus Arafat.

El a precizat că aeronava a coborât deja la o altitudine la care presurizarea nu mai este necesară și că, până în prezent, nu există informații despre pasageri care ar avea nevoie de îngrijiri medicale. Mai multe spitale din București au fost totuși alertate preventiv.

Conform Aeroportului Otopeni, aeronava survolează zona pentru reducerea greutății și pregătirea aterizării în condiții optime, manevră estimată să dureze aproximativ o oră.
Autoritățile subliniază că mobilizarea amplă de la sol face parte din procedurile standard de siguranță și nu indică neapărat existența unei situații critice la bord.

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.