Suma fabuloasă pe care o va încasa Natalia Gavrilița în noua funcție la BNM

Natalia Gavrilița și Vitalie Lemne au fost numiți în ședința de ieri a Parlamentului în funcția de Membri ai Consiliului de Supraveghere BNM. Aceștia vor intra în funcție din data de 31 iulie 2023.

Consiliul de Supraveghere al Băncii Naționale este formai din şapte membri, din care trei sunt şi membrii Comitetului de Conducere.

Aceştia sunt guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, care este şi președinte al Consiliului de supraveghere; Vladimir Munteanu, vicepreședinte al Consiliului de supraveghere și prim-viceguvernator al BNM şi Tatiana Ivanicichina, membru al Consiliului de supraveghere şi viceguvernator al BNM.

Membrii Consiliul de Supraveghere numiți de Parlament nu sunt salariați. Aceștia au indemnizație care este echivalentă cu 50% din salariul guvernatorului BNM. Respectiv, fostul premier Natalia Gavrilița și Vitalie Lemne vor ridica în medie o indemnizație de 1 milion de lei anual.

Potrivit legislației, noii membri trebuie să renunțe la orice afiliere politică. Or, Natalia Gavrilița va trebuie să renunțe la PAS, partidul din care face parte.

Foștii membri din Consiliul de Supraveghere, Dumitru Ursu și Valeriu Iașan a încasat în 2022 câte 1,12 milioane de lei și 908,2 mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gavrilita #functie #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.