Haosul de la Aeroportul Chișinău se extinde! Criza controlorilor de trafic aerian scumpește biletele de avion

Un fost angajat al MoldATSA, Dorin Plugaru susține că din 10 august, cel mai probabil, biletele de avion se vor scumpi.

Plugaru spune că motivul pentru care companiile aeriene vor opera scumpiri este criza controlorilor aerieni la MoldATSA.

„Atunci când îți bați joc de proprii angajați și nu creezi un mediu favorabil la locul de muncă, ajungi în situații în care nu mai ai angajați. Din cauza lipsei acute de Controlori de Trafic Aerian la MoldATSA (unde au demisionat/plecat mai mult de 18 persoane), conducerea întreprinderii ia decizia că, începând cu 10 august 2023, să închidă pe timpul nopții sectorul ACC2 (Area Control Center)”, pune Plugaru.

Fostul angajat MoldATSA spune că din acest motiv, întreprinderea de stat emite Suplimentul 008/2003 la AIP Moldova, unde se indică că limita verticală superioară a sectorului APP (Approach and Departure Control) este modificată de la FL95 la FL195 (2900 m la 6000 m). Și se limitează procedurile de apropiere și plecare (SID și STAR) între orele 20:00 și 08:00, obligându-i pe operatori să folosească nu tocmai cele mai directe rute.

În urma unor calcule aproximative (avion A320), la fiecare zbor (2 sectoare; dus-întors) cu destinație sudică, operatorul aerian va consuma aproximativ 200 kg de combustibil în plus și zborul se va lungi cu 4-6 minute. Dacă să vorbim în bani, cam 200EU per destinație dacă operează cu avion Dry Lease și vreo 400EU dacă operează cu avion Wet-Lease (fenomen recent destul de frecvent). (Calculele sunt aproximative, ele depind de mulți factori!)

Mai mult decât atât, din cauza că zborul se va afla mai mult pe teritoriul României și mai puțin pe cel al Republicii Moldova, operatorul va achita taxe de aeronavigabilitate mai puține pentru Moldova și mai multe pentru ROMATSA, România. Deci, în final, MoldATSA va încasa și mai puțini bani în urma aceluiași număr de zboruri.

„În noile condiții create de conducerea MoldATSA, practic comasează încă odată pozițiile de muncă. Un Controlor de Trafic Aerian va fi nevoit să preia munca celor două sectoare. Dar și mai grav rămâne unicul controlor în sala de dirijare pe timpul nopții. Practic, orice mitigare a unei erori umane sau a unei incapacități la locul de muncă dispare”, spune Plugaru.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

Ulterior, din cauza problemelor financiare fosta companie de stat Air Moldova, care în prezent este controlată de fugarul Ilan Șor a anulat cursele aeriene pe bandă rulantă. Or, pentru a face față situației dificile a înaintat în judecată procedura de restructurare.

Autoritățile au declarat că sunt în discuții cu mai multe companii aeriene, doar că nici un operator deocamdată nu și-a manifestat dorința de a veni în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpiri #bilete #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive