Miliarde de dolari, costul investiției în reactoarele de la Cernavodă! Chișinăul caută bani ca sa participe

Cele două noi reactoare pe compania cu capital majoritar de stat Nuclearelectrica vrea să le construiască la centrala de la Cernavodă ar urma să coste cel puțin 6,5 miliarde de euro (7,29 miliarde de dolari), a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-un interviu pentru Reuters.

Banca americană Exim Bank U.S. va acorda un credit de trei miliarde de dolari pentru cele două noi reactoare, iar ministrul Energiei a adăugat că va exista și o finanțare din Canada și Coreea de Sud, via mecanisme similare. Burduja a spus că este posibil ca și alți parteneri externi, precum Emiratele Arabe Unite, să finanțeze proiectul noilor reactoare.

Burduja a adăugat că Nuclearelectrica poartă în continuare negocieri cu grupul canadian Lavalin, care deține tehnologia Candu folosită la primele două reactoare ale centralei de la Cernavodă, obiectivul fiind semnarea unui acord la finele anului.

Nuclearelectrica vrea să modernizeze unul dintre cele două reactoare existente și de asemenea să construiască alte două noi unități utilizând aceeași tehnologie Candu (Canada deuterium uranium) care utilizează apa grea pentru răcire și uraniu natural, în loc de uraniu îmbogățit, drept combustibil.

„Obiectivul este semnarea unui acord cu Lavalin la toamnă, iar grupul să se angajeze pentru designul și sprijinul proiectului, inclusiv la nivelul Comisiei Europene”, a spus Sebastian Burduja.

Pe lângă negocierea costurilor, pentru a ține cont de evoluția inflației, discuțiile care sunt în derulare vizează și structura finanțării și modul cum poate fi modernizată infrastructura existentă în linie cu cerințele formulate după accidentul de la Fukushima din 2011.

Estimările anterioare de cost pentru cele două noi reactoare variau între șase și șapte miliarde de euro. Sebastian Burduja a spus că o decizie finală de investiții referitoare la construcția noilor reactoare ar urma să fie adoptată în 2026-2027.

Grație noilor reactoare, ponderea energiei atomice în mixul energetic al României va crește până la o treime și va permite României să furnizeze electricitate și Republicii Moldova, a spus oficialul român.

Burduja a mai spus că Ministerul Energiei lucrează la punerea la punct a unei scheme de sprijin pentru energia cu emisii reduse de carbon pe baza așa-numitelor „contracte pentru diferență (contracts for difference, CFD-uri)”, care permit fixarea prețului energiei electrice la un nivel convenit. România va înființa un fond, cu ajutorul banilor de la UE, pentru a implementa această schemă.

De asemenea, Sebastian Burduja a mai declarat că, în perioada 2024-2025, România va scoate la licitație proiecte în domeniul energiei eoliene și fotovoltaice cu o capacitate de 5 Gigawați, care ar urma să fie finanțate prin contracte pentru diferență, și alte capacități de 5 Gigawați la o dată ulterioară.

Ministerul Economiei controlează 80% din acțiunile Nuclearelectrica, companie cu o capitalizare de piață de 13,7 miliarde de lei.

Chișinăul ar urma să devină co-investitor la Centrala nucleară de la Cernavodă din România pentru a-și asigura o parte din necesarul de energie electrică, potrivit anunțului ministrului Energiei, Victor Parlicov.

„În prezent ne va fii mult mai ușor să identificăm surse pentru a participa în cadrul acestui proiect comparativ cu situația în care ne aflam în anii 90. Cu siguranță banii nu vor fi de la bugetul de stat. Ar putea fi oferiți cu o garanție de stat de către instituțiile financiare internaționale. Este o investiție de talie pe care nici bugetul României nu și-o poate permite”, a punctat Parlicov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cernavoda #investiție #centrala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.