Prețurile grâului au crescut a treia zi consecutiv după ce Rusia a amenințat că va ataca navele ucrainene

21 Iul. 2023, 08:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Iul. 2023, 08:20 // Actual //  bani.md

Preţurile grâului au crescut joi, pentru a trei zi consecutiv, după ce Rusia a ameninţat că va trata navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene drept transportatori de mărfuri militare, adâncind temerile legate de o criză globală a securităţii alimentare, transmite CNBC.

Cel mai activ contract pentru grâu tranzacţionat la Chicago Board of Trade a fost tranzacţionat în creştere cu aproximativ 1,4%, la 737,6 cenţi pe buşel, atingând un maxim al ultimelor trei săptămâni.
În şedinţa precedentă contractul a urcat cu 8,5%, cel mai mare câştig zilnic consemnat în mai bine de un an, pe fondul tensiunilor geopolitice în creştere.

Cu toate acestea, preţurile grâului rămân cu mult sub nivelurile de vârf de 1.177,5 cenţi pe buşel atinse în luna mai a anului trecut.
Creşterea vine după decizia de luni a Kremlinului de a se retrage din Iniţiativa pentru cereale la Marea Neagră, un acord extrem de important în timpul războiului, care a oferit un coridor umanitar maritim pentru exportul de cereale ucrainene.
Şeful ONU, António Guterres, a spus că regretă ”profund” decizia Rusiei de a pune capăt iniţiativei, care de fapt a pus capăt unei „linii salvatoare” pentru sute de milioane de oameni de pe tot globul care se confruntă cu foametea, precum şi pentru cei care se luptă deja cu creşterea costurilor alimentelor.
Şeful Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a declarat joi că decizia Rusiei de a se retrage din pact va pune în pericol securitatea alimentară globală.

”Ceea ce ştim deja este că acest lucru va crea o criză alimentară mare şi uriaşă în lume”, a spus Borrell, joi, înaintea reuniunii miniştrilor de Externe ai UE.

Atacuri asupra terminalelor de cereale
Forţele ruse au lansat în ultimele zile atacuri extinse cu rachete şi drone împotriva infrastructurii portuare şi cerealiere din sudul Ucrainei.

Institutul pentru Studierea Războiului, un institut de cercetăro cu sediul în SUA, a declarat miercuri că atacurile recente ar putea reafirma obiecţiile Rusiei faţă de reînnoirea acordului cu cereale la Marea Neagră şi să împiedice capacitatea Kievului de a exporta mărfuri agricole.

Ministerul Agriculturii al Ucrainei a declarat miercuri că recentele atacuri asupra portului Odesa din sudul Ucrainei şi a altor oraşe au distrus 60.000 de tone de cereale, precum şi o infrastructură crucială.

Oficialii occidentali şi ucraineni au acuzat Rusia că îi atacă în esenţă pe toţi cei care se bazează pe exporturile de cereale ale Ucrainei şi că îi pune pe oamenii vulnerabili în pericol.

O mare parte din cerealele şi produsele alimentare ucrainene merg în ţări din Africa şi Orientul Mijlociu.

Moscova a avertizat că de joi toate navele care navighează spre porturile ucrainene vor fi considerate ”a fi implicate în conflictul ucrainean de partea regimului de la Kiev”.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că ţara va restabili imediat acordul internaţional de cereale dacă cerinţele sale sunt îndeplinite. Acestea includ ridicarea restricţiilor care limitează expedierea completă a propriilor exporturi de cereale şi îngrăşăminte şi încetarea sancţiunilor împotriva Băncii Agricole Ruse.

De când a fost semnat în iulie anul trecut, ONU a estimat că Iniţiativa privind cerealele Mării Negre a permis exportul a peste 32 de milioane de tone metrice de mărfuri alimentare din trei porturi ucrainene de la Marea Neagră – Odesa, Ciornomorsk şi Pivdenni, cunoscut anterior ca Yuzhni – în 45 de ţări din întreaga lume.

”Presiuni suplimentare asupra proviziilor”
ONU a spus că acordul a jucat ”un rol indispensabil” în securitatea alimentară globală, în timp ce analiştii au spus că a sprijinit stabilitatea preţurilor şi a prevenit penuria în lumea în curs de dezvoltare.
Investitorii, însă, s-au pregătit pentru eliminarea iniţiativei.

”Ucraina va fi acum forţată să-şi exporte majoritatea cerealelor şi seminţelor oleaginoase prin graniţele sale terestre şi porturile dunărene. Acest lucru va duce la creşterea semnificativă a costurilor de transport şi va genera o presiune suplimentară asupra profiturilor fermierilor ucraineni”, a declarat luni Carlos Mera, şeful pieţelor de mărfuri agricole la creditorul olandez Rabobank.

”Efectul secundar al acestui lucru este că i-ar putea determina să planteze mai puţin în sezonul următor, punând o presiune suplimentară asupra proviziilor în viitor”, a adăugat el.

În cele din urmă, Mera a declarat că denunţării acorduli înseamnă că ţările cu venituri mici din Africa şi Orientul Mijlociu vor deveni probabil mai dependente de grâul rusesc – o ţară care reprezintă mai mult de 20% din exporturile globale de grâu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Iun. 2026, 11:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Iun. 2026, 11:14 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!