Sume fabuloase încasate de companiile de microfinanțare! Au contabilizat un profit de 918 milioane de lei

Companiile de microfinanțare au contabilizat un profit de 918 milioane de lei, cu 30% mai mult în nouă luni ale anului 2023 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Volumul total al creditelor acordate de instituțiile de credit nebancare a atins suma de 13,7 miliarde de lei, cu 20% față de aceeași perioadă din 2022.

Microinvest a reușit să se mențină în fruntea pieței, înregistrând un profit de 253,1 milioane lei în comparație cu 197,4 milioane lei în aceeași perioadă a anului anterior, ceea ce înseamnă o creștere de 28,2%.

Pe locul doi se află compania Easy Credit, cu un profit de 181,9 milioane lei, în timp ce Sebo Credit a înregistrat o creștere semnificativă a profitului, aproape dublându-l față de anul precedent, ajungând la 83,4 milioane lei.

Alte organizații de credit nebancare notabile care au înregistrat creșteri semnificative ale profiturilor includ Express Leasing & Microcredit și Credit Rapid, cu sume de 47,5 milioane lei, respectiv 39,7 milioane lei.

Pe de altă parte, există și organizații de microfinanțare cu rezultate negative, cum ar fi Super Credit și Credit Nobil, care au înregistrat pierderi de 15,9 milioane lei, respectiv 10,7 milioane lei, similar cu rezultatele din anul precedent.

Aceste date arată că sectorul instituțiilor de credit nebancare rămâne unul dinamic și competitiv, cu anumite organizații care reușesc să-și consolideze poziția pe piață, în timp ce altele se confruntă cu dificultăți financiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#microfinanțare #credite #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.