Super-lovitură pentru Orange, Moldcell, Moldtelecom și TV-BOX. Au difuzat un post de televiziune rusesc

În ședința de vineri a Consiliului Audiovizualului, MOLDTELECOM SA, TV-BOX SRL, ÎM ORANGE MOLDOVA SA și ÎM MOLDCELL SA au fost sancționați cu patru amenzi în sumă totală de 160 000 de lei pentru retransmiterea postului de televiziune „Союз,” care difuza știri din Federația Rusă, interzise conform legislației naționale. Autoritățile au constatat că distribuitorii nu au respectat obligația de a proteja spațiul audiovizual național și securitatea informațională.

Controlul efectuat de Consiliul Audiovizualului a confirmat că postul „Союз,” retransmis prin intermediul rețelei MOLDTELECOM SA, a difuzat programul informativ „Cобытия недели,” care includea evenimente religioase din bisericile din Federația Rusă. Potrivit prevederilor Codului Serviciilor Media Audiovizuale, distribuitorii nu au dreptul să retransmită programe cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic produse în Federația Rusă.

TV-BOX SRL a retransmis serviciul de televiziune „Союз,” care a difuzat slujbe religioase și știri din Federația Rusă, incluzând mesaje de susținere pentru militarii ruși, inclusiv oferirea de ajutoare și oficierea de slujbe „în speranța că aceștia vor învinge în războiul din Ucraina.”

Într-o emisiune numită „Лаврские встречи со священником Анатолием Першиным,” un slujitor bisericesc și-a manifestat susținerea față de militarii ruși și a promovat ideea că doar cei fără credință pot deveni victime ale dezinformării cu privire la evenimentele legate de războiul din Ucraina. Aceasta a implicat justificarea războiului și a moartea în scopul acestuia. Conținutul emisiunii a promovat elemente care au susținut invazia armatei rusești în Ucraina.

În rețeaua ÎM ORANGE MOLDOVA SA, autoritățile au identificat știri care au reflectat evenimente religioase în sprijinul soldaților ruși. Un preot a afirmat că țara lor are acum mulți dușmani și că este nevoie de multă rugăciune pentru armată. În mod deschis, acest cleric și-a manifestat sprijinul pentru invazia armatei rusești în Ucraina, sugerând că țara sa este victimă și trebuie să se apere.

Într-un alt reportaj din programul informativ „Четверть часа,” un alt preot a susținut slujbe în sprijinul armatei și a soldaților ruși, îndemnând credincioșii să facă donații pentru susținerea militarilor. Acest tip de conținut a promovat narațiunile rusești și a întărit atitudinea favorabilă față de război, susținând ideea că Federația Rusă este victimă în acest conflict militar.

ÎÎM MOLDCELL SA a retransmis postul de televiziune „Союз,” care a difuzat programul informativ „Новости,” menționând rugăciuni pentru militarii armatei rusești și victoria acesteia.

Este important de menționat că ARAX-IMPEX SRL a eliminat postul de televiziune „Союз” din toate ofertele de servicii media retransmise în urma controlului de către Consiliul Audiovizualului, inițiat după depunerea unei petiții online de către Profir Marin. Aceste amenzi servesc drept avertisment privind retransmiterea programelor cu conținut interzis și promovarea narațiunilor străine care pot afecta securitatea informațională națională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ditribuitori #televiciune #sanctiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.