„Supercar Blondie”: jurnalista care și-a lăsat jobul pentru a deveni „carinfluencer”. Câștigă peste 2 milioane de euro

O jurnalistă și-a părăsit slujba de zi cu zi pentru a deveni „carfluencer” și acum câștigă milioane de lire sterline pe an prezentând recenzii la mașini din cele mai scumpe. Fanii adoră să o vadă pozând în Ferrari și Aston Martins.

Alex Hirshi, a fost prezentatoare radio și a creat contul de instagram „Supercar Blondie” pentru a se distra.

Blonda australiană a decis să părăsească casa din Queensland și s-a mutat la Dubai în 2008, unde prezintă recenzii pentru mașini la o emisiune radio.

Alex Hirshi renunțat la munca de zi cu zi pentru a se concentra asupra propriului conținut de supercar și este acum unul dintre cei mai de succes „carfluencers” din lume.

Pentru o singură postare pe TikTok, Supeblondie poate cere peste 6.000 de lire sterline.

Site-ul de închiriere auto Leasing Options a estimat că parteneriatele sale profitabile îi aduc câștig de 2,2 milioane de lire sterline pe an.
„Supercar Blondie” încarcă imagini glamuroase și fotografii al celor mai dorite (și mai scumpe) mașini de pe piață.

A postat imagini cu Ferraris, Aston Martins și Paganis pe fundaluri arătoase.

Cel mai popular videoclip al ei de pe TikTok arată runda ei de croazieră în conceptul Rolls Royce 103X, un autovehicul snazzy care nu are nici măcar volan.

Cu un conținut ușor de digerat, Alex – alături de soțul și videograful Nik – a reușit să iasă în afara nișei tradiționale, crescând publicul în diferite grupe de vârstă și naționalități și atrăgând atât bărbații, cât și femeile.

Ea a spus: „Populația generală nu este interesată de șmecheria mașinilor.

#superblondie #carinfluencer #castiguri #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.