Suport din UE și Suedia! 150 de producători locali și-au dat întâlnire la IarmarEco

Circa 150 de antreprenori sociali și producători locali din Republica Moldova şi-au dat întâlnire la cel mai mare târg cu produse bio, denumit IarmarEco. Dulciuri, fructe uscate, miere, cereale integrale, uleiuri şi lumânări aromate, dar şi adevărate bijuterii din plastic reciclat au fost puse la dispoziţia vizitatorilor.

La eveniment au venit producători din toate raioanele Republicii Moldova, pentru a-şi promova produsele de calitate, din componente naturale, fără adaosuri și substanțe care dăunează mediului.

Cu delicii care au la bază miere, seminţe şi nuci a venit şi Eliza Dulgheru. Aceasta a venit tocmai de la Ungheni.

„Am venit la acest târg cu produsele Dulce Plai şi Batonaş. Reprezentăm şi un magazin online care vinde produse locale – Trei de Bine. Le propunem cumpărătorilor batoane nutritive din miere, fără zahăr din nuci şi seminţe. Avem mierea crem cu fructe liofilizate, pastele din nuci la fel din miere. Avem în vânzare şi săpunuri naturale, lumânări din ceară, ceaiuri din ierburi, dar şi alte produse făcute în prisaca de la Ungheni”, a menţionat producătoarea.

„Am venit la târg ca să le propunem consumatorilor să facă cunoştinţă cu produsele noastre. Producem seminţe de germinare, făină integrală, ulei de floarea soarelui, ș. a. Astăzi le oferim cumpărătorilor și seminţe de muştar. Aceste târguri sunt foarte importante pentru noi, deoarece ne ajută să ne promovăm, să ne mărim baza de clienţi, dar şi să ne vindem produsele la care muncim şi depunem mult suflet”, ne-a spus Alexei Micu, fondatorul „eBio”.

Valentina Buhnă ne-a povestit că acesta este al patrulea an de când participă la acest târg, iar în acest an a venit cu produse noi pentru cumpărători. Aceasta spune că deşi unora prețurile li se par exagerate, în spatele produselor este un proces lung şi complicat, care necesită multă muncă.

„Am venit, ca de obicei, cu pistilul din peste 20 de fructe, crackeri din seminţe încolţite şi chipsuri mere şi citrice. Anul acesta am început să uscăm şi prunele noastre ecologice, avem şi chipsuri din căpşuni şi boia de ardei şi roşii. Ce ţine de pistil – este un proces lung. E vorba de varietate, despre coacerea merelor, de amestecare, deshidratare, tăiere, ambalare. Referitor la proporţia de deshidratare, atunci când luăm 20 kg de ardei dulci şi îi deshidratăm, atunci ne iese 1 kg. Deşi poate părea costisitor, aceste produse sunt uscate natural şi nu conţin sare, adaosuri sau alţi aditivi alimentari”, a afirmat Valentina.

Pe lângă produsele ce pot fi consumate sau utilizate pentru corp, la IarmarEco oamenii au putut cumpăra şi produse pentru casă, precum lenjerie de pat, torbiţe din haine care au fost reutilizate sau chiar bijuterii din plastic reciclat şi prelucrat.

„Venim din regiunea transnistreană, unde producem textile atât din materiale noi, cât şi din materiale reciclate. Este o metodă ecologică pe care am decis să o promovăm. În atelierul nostru muncesc femei care au avut parte de viaţă grea, femei care au rămas văduve, cu mulţi copii sau care nu pot lucra toată ziua. Coasem cearşafuri, diverse torbiţe şi lucruri pentru casă şi chiar haine pentru animăluţe”, a precizat Irina Vereşaghina, de la Fondul „Детство детям” din stânga Nistrului.

Potrivit organizatorilor, IarmaEco a ajuns în acest an la a 12-a ediţie, iar scopul evenimentului este de a promova produsele eco, reciclarea, dar și producătorii şi antreprenorii locali.

„Este o diversitate foarte mare de producători care produc de la alimente până la cosmetică naturală și de la săpunuri și lumânări până la scutece reutilizabile sau chiar bijuterii. Criteriul după care noi am selectat aceşti antreprenori a fost ca produsele lor să nu dăuneze mediului, să fie cât mai eco și sănătoase şi astfel să diminuăm utilizarea plasticului”, ne-a spus Marina Cebanu, comunicator în cadrul Departamentului Antreprenoriatul Social la AO „EcoVisio”.

„Acest eveniment este organizat de către Asociaţia Obştească „EcoVisio” şi este finanţat de către de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene, în parteneriat cu Asociația Businessului European și a Centrul Contact. Acesta este foarte important pentru toţi producătorii şi antreprenorii locali, pentru că ei nu prea au piaţă de desfacere și în prezent îşi promovează produsele pe reţelele de socializare şi nu au îndeajuns clienţi”, susţine Ana Ciurac, coordonatoare de programe la Fundaţia Est-Europeană.

Pe lângă un bogat sortiment de produse naturale, vizitatorii au avut parte de degustări, master-class-uri, tombolă, muzică vie, dar și de diverse activități pentru copii și ateliere creative.

#iarmaroc #organizare #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.