Surpriză pe piața petrolieră! India a devenit furnizor de carburanți în Republica Moldova

În 9 luni ale anului 2023, cantitatea totală importată de produse petroliere a constituit 672,9 mii tone, din care motorină 491,2 mii tone, benzină 137,3 mii tone și gaz lichefiat 44 364,21 tone, arată datele ANRE.

România, tradițional, este principalul furnizor de produse petroliere pentru Republica Moldova, consolidându-și poziția în primele 9 luni ale anului curent până la o cotă de 96,5% la benzină și 71,6% la motorină.

Din celelalte țări furnizoare de produse petroliere principale, pentru primele 9 luni ale anului 2023 pot fi menționate: India cu 8,5 %, Turcia cu 11 % și Federația Rusă cu 2,2 % la motorină. La benzină, Bulgaria a furnizat țării noastre 3,5% din total. Totodată, cantități nesemnificative de motorină au fost importate din Bulgaria 0,7%, Emiratele Arabe Unite 2,0%, Israel 0,6 %, Italia 2,0%, cât și din alte țări care cumulativ dețin o cotă de 1,6%”.

În ceea ce privește prețurile de import, în primele 9 luni ale anului 2023, s-a înregistrat o majorare a prețului mediu de import la benzină, cauza fiind majorarea pe piața externă a cotațiilor Platts. În luna septembrie, prețul mediu de import al unei tone de benzină a fost de 1029,3 dolari SUA/tona, cu o creștere față de cel din luna ianuarie cu 21,5 %. Exprimat în lei moldovenești, prețul de import din luna septembrie a crescut comparativ cu cel din luna ianuarie cu 2416,50 lei/tona.

Prețurile la motorină au înregistrat o evoluție ușor mai fluctuantă în perioada raportată. Astfel, în primele 5 luni acestea au înregistrat o scădere constantă, ca mai apoi ulterior să crească depășind chiar și nivelul de la începutul anului. Prin urmare, prețul mediu ponderat de import reflectat în dolari SUA/tona, în luna septembrie, s-a majorat în comparație cu luna ianuarie cu 37,8 $/tona (3,8 %), iar în lei/tonă prețul mediu de import s-a diminuat cu 334,8 lei/tonă. Situația data se datorează aprecierii monedei naționale în raport cu dolarul SUA.

Ca și în cazul motorinei, în primele 9 luni ale anului 2023, prețul de import al gazului lichefiat a înregistrat mai întâi o scădere, cu o ulterioară apreciere către lunile augustseptembrie.

Astfel, în luna septembrie a anului curent prețul mediu de import al gazului lichefiat a constituit 673,2 dolari SUA/tona sau cu 59,3 dolari SUA/tona mai puțin decât cel din ianuarie, iar în lei moldovenești prețul a fost de 12125,8 lei/tona, cu 1834,9 lei/tona mai puțin decât cel înregistrat în luna ianuarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #carburanti #India #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.