Șut în fundul politicienilor cărora li s-a acrit de România! Sandu: Șansă unică să implementăm proiecte pentru Moldova

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a scris într-o postare pe Facebook că ședința comună a guvernelor de la Chișinău și București, care va avea loc astăzi, 11 februarie, este un moment istoric pentru Republica Moldova, dar și o șansă unică de a implementa proiecte pentru dezvoltarea țării.

La rândul său premierul Natalia Gavrilița afirmă că: „ne dorim ca cea mai mare parte din suma de 100 mil. de euro să suplinească sumele alocate Fondului de Dezvoltare Regională și Locală, pornit de Guvern acum câteva luni. Asta ar însemna o contribuție consistentă a României la dezvoltarea regiunilor și satelor din Republica Moldova, prin finanțarea unor obiecte sociale și de infrastructură. E vorba de grădinițe, școli, sisteme de canalizare, stații de epurare, iluminare stradală și proiecte de antreprenoriat social. E vorba de bani care vor ajunge la oamenii din regiuni prin intermediul programului Satul European”,

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu afirmă că: „Primăriile vor avea acces la acești bani prin programul Satul European. De altfel, vom veni cu un plan bine determinat în gestionarea eficientă a banilor și convertirea lor în proiecte concrete pentru oameni: drumuri, apeducte, sisteme de canalizare. Vă vom informa regulat despre cum și unde pot fi utilizați acești bani”, a scris pe pagina sa de Facebook Andrei Spînu, viceprim-ministru, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, cu referire la asistența financiară din partea României.

Astăzi, 11 februarie, Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova vor ţine prima şedinţă comună la Chişinău. În acest sens, urmează ca premierul României, Nicolae-Ionel Ciucă, însoţit de o serie de miniştri din Guvern, să se deplaseze la Chişinău unde vor avea loc convorbiri cu doamna preşedinte Maia Sandu, cu doamna prim-ministru Natalia Gavriliţa şi cu domnul Igor Grosu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, aceste întâlniri înscriindu-se în reperele colaborării dintre România şi Republica Moldova, repere bazate Parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

#București #sedinta #Chisinau #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.