Șut în fundul politicienilor cărora li s-a acrit de România! Sandu: Șansă unică să implementăm proiecte pentru Moldova

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a scris într-o postare pe Facebook că ședința comună a guvernelor de la Chișinău și București, care va avea loc astăzi, 11 februarie, este un moment istoric pentru Republica Moldova, dar și o șansă unică de a implementa proiecte pentru dezvoltarea țării.

La rândul său premierul Natalia Gavrilița afirmă că: „ne dorim ca cea mai mare parte din suma de 100 mil. de euro să suplinească sumele alocate Fondului de Dezvoltare Regională și Locală, pornit de Guvern acum câteva luni. Asta ar însemna o contribuție consistentă a României la dezvoltarea regiunilor și satelor din Republica Moldova, prin finanțarea unor obiecte sociale și de infrastructură. E vorba de grădinițe, școli, sisteme de canalizare, stații de epurare, iluminare stradală și proiecte de antreprenoriat social. E vorba de bani care vor ajunge la oamenii din regiuni prin intermediul programului Satul European”,

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu afirmă că: „Primăriile vor avea acces la acești bani prin programul Satul European. De altfel, vom veni cu un plan bine determinat în gestionarea eficientă a banilor și convertirea lor în proiecte concrete pentru oameni: drumuri, apeducte, sisteme de canalizare. Vă vom informa regulat despre cum și unde pot fi utilizați acești bani”, a scris pe pagina sa de Facebook Andrei Spînu, viceprim-ministru, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, cu referire la asistența financiară din partea României.

Astăzi, 11 februarie, Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova vor ţine prima şedinţă comună la Chişinău. În acest sens, urmează ca premierul României, Nicolae-Ionel Ciucă, însoţit de o serie de miniştri din Guvern, să se deplaseze la Chişinău unde vor avea loc convorbiri cu doamna preşedinte Maia Sandu, cu doamna prim-ministru Natalia Gavriliţa şi cu domnul Igor Grosu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, aceste întâlniri înscriindu-se în reperele colaborării dintre România şi Republica Moldova, repere bazate Parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

#București #sedinta #Chisinau #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul infracțiunilor înregistrate în Republica Moldova a fost în descreștere în anul 2025, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), bazate pe informațiile Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, pe parcursul anului trecut au fost înregistrate 23,1 mii infracțiuni, cu 6,0% mai puțin decât în 2024 și cu 14,9% sub nivelul din 2021. Rata infracționalității a coborât la 97 de infracțiuni la 10 mii locuitori, față de 103 în anul precedent.

În același timp, structura criminalității arată că 23,7% din total au fost infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave și grave. Dintre acestea, 3,3% au fost excepțional de grave și deosebit de grave, iar 20,4%, infracțiuni grave. În ultimii cinci ani s-a atestat o creștere a infracțiunilor deosebit de grave (+7,4%) și a celor grave (+6,1%), în timp ce infracțiunile ușoare au scăzut puternic.

Cele mai multe infracțiuni au fost comise în mediul urban (63,2%). Aproape fiecare a treia infracțiune (30,7%) a fost înregistrată în municipiul Chișinău, urmat de Bălți (5,5%), Cahul (2,9%) și Orhei (2,3%).

Totodată, 23,1% din infracțiuni au avut loc în spații publice. În 86 de cazuri au fost utilizate arme de foc, explozive sau alte mijloace periculoase.

Mai mult de o treime din infracțiuni (35,1%) au fost contra patrimoniului, iar 17,0% au vizat domeniul transporturilor.

Comparativ cu 2024, au fost înregistrate mai multe infracțiuni economice (+25,3%) și contra sănătății publice și conviețuirii sociale (+24,0%). În schimb, au scăzut infracțiunile contra autorităților publice și securității de stat (-38,3%) și cele contra familiei și minorilor (-16,6%).

În 2025 au fost înregistrate 428 infracțiuni comise de minori sau cu participarea acestora, cu 13,2% mai puțin decât în 2024. Minorii au fost implicați cel mai frecvent în furturi (58,6%), huliganism (9,6%), răpiri de transport (6,3%) și jafuri (4,9%).

Datele MAI arată că anul trecut au fost înregistrate 12,1 mii victime ale infracțiunilor, dintre care 54,1% bărbați și 45,9% femei. În cazul violenței în familie, femeile au predominat — 69,4% din cele 843 victime.

Numărul victimelor omorului intenționat a fost de 113 persoane, iar în total 349 persoane au decedat în urma infracțiunilor, peste 41% dintre decese fiind cauzate de accidente rutiere.

În 2025 au fost înregistrate circa 10,5 mii persoane care au comis infracțiuni, cu 5% mai puțin față de anul precedent. Bărbații reprezintă 91,9% dintre infractori.

Pe de altă parte, numărul persoanelor condamnate în primă instanță a crescut la 11,8 mii, cu 8,4% mai mult decât în 2024 — echivalentul a aproximativ 32 de condamnări pe zi.

În penitenciare se aflau 6,3 mii persoane, majoritatea bărbați (94,7%). Aproximativ 32,8% dintre deținuți ispășeau pedepse între 5 și 10 ani de închisoare.