Taifun pe piața imobiliară din Chișinău! Cifrele au luat-o razna

Piața imobiliară din Chișinău a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor în primul trimestru al anului 2024, marcând cea mai mare majorare din ultimii 16 ani. Conform raportului prezentat de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, această creștere survine după o perioadă de stagnare în 2023.

În perioada ianuarie-martie 2024, prețurile locuințelor au atins un nivel maxim istoric, cu o creștere estimată de 9,8%. Cu toate acestea, numărul de tranzacții imobiliare a scăzut, indicând o înviorare a pieței prin prețuri mai mari, dar cu activitate redusă. „Ultima dată când prețurile au fost atât de mari a fost în 2008,” a subliniat Ioniță în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Evoluția prețurilor a variat de-a lungul anilor. În 2023, prețurile au stagnat, dar în primul trimestru al anului 2024, prețurile au crescut cu 9,8%. Ioniță a remarcat că prețurile apartamentelor în Chișinău au avut o dinamică fluctuantă în ultimele două decenii, cu creșteri semnificative în anii 2000 și scăderi marcante în perioada crizei economice globale.

Economistul a evidențiat că în 2024, prețurile apartamentelor noi au crescut cu 11,9% în valoare anuală, iar piața secundară a înregistrat o creștere anuală de 9,8%. Acest fenomen este rar întâlnit în ultimii zece ani, indicând o preferință crescută pentru apartamentele de pe piața secundară.

Accesibilitatea creditelor ipotecare a fost un alt subiect abordat de Ioniță. El a menționat că rata medie a dobânzii la creditele imobiliare a scăzut la 8% în primul trimestru din 2024, comparativ cu 13% în perioada 2021-2022. Acest fapt, alături de creșterea veniturilor populației, a făcut ca accesul la creditele ipotecare să devină din nou o soluție viabilă pentru achiziționarea de locuințe.

În concluzie, Veaceslav Ioniță a afirmat că piața imobiliară din Chișinău se află într-o fază de reechilibrare după o perioadă de stagnare și incertitudine. Creșterea prețurilor este susținută de cererea pentru locuințe noi și secundare, iar tendința de creștere a veniturilor contribuie la menținerea accesibilității locuințelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil. preturi #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.