Taifun pe piața imobiliară din Chișinău! Cifrele au luat-o razna

Piața imobiliară din Chișinău a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor în primul trimestru al anului 2024, marcând cea mai mare majorare din ultimii 16 ani. Conform raportului prezentat de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, această creștere survine după o perioadă de stagnare în 2023.

În perioada ianuarie-martie 2024, prețurile locuințelor au atins un nivel maxim istoric, cu o creștere estimată de 9,8%. Cu toate acestea, numărul de tranzacții imobiliare a scăzut, indicând o înviorare a pieței prin prețuri mai mari, dar cu activitate redusă. „Ultima dată când prețurile au fost atât de mari a fost în 2008,” a subliniat Ioniță în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Evoluția prețurilor a variat de-a lungul anilor. În 2023, prețurile au stagnat, dar în primul trimestru al anului 2024, prețurile au crescut cu 9,8%. Ioniță a remarcat că prețurile apartamentelor în Chișinău au avut o dinamică fluctuantă în ultimele două decenii, cu creșteri semnificative în anii 2000 și scăderi marcante în perioada crizei economice globale.

Economistul a evidențiat că în 2024, prețurile apartamentelor noi au crescut cu 11,9% în valoare anuală, iar piața secundară a înregistrat o creștere anuală de 9,8%. Acest fenomen este rar întâlnit în ultimii zece ani, indicând o preferință crescută pentru apartamentele de pe piața secundară.

Accesibilitatea creditelor ipotecare a fost un alt subiect abordat de Ioniță. El a menționat că rata medie a dobânzii la creditele imobiliare a scăzut la 8% în primul trimestru din 2024, comparativ cu 13% în perioada 2021-2022. Acest fapt, alături de creșterea veniturilor populației, a făcut ca accesul la creditele ipotecare să devină din nou o soluție viabilă pentru achiziționarea de locuințe.

În concluzie, Veaceslav Ioniță a afirmat că piața imobiliară din Chișinău se află într-o fază de reechilibrare după o perioadă de stagnare și incertitudine. Creșterea prețurilor este susținută de cererea pentru locuințe noi și secundare, iar tendința de creștere a veniturilor contribuie la menținerea accesibilității locuințelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil. preturi #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.