Talibani, separatişti şi Lukaşenko, participanţii din acest an la Davosul rusesc, unde Putin a luat apărarea războiului

21 Iun. 2022, 11:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Iun. 2022, 11:22 // Actual //  bani.md

Rusia a lansat Forumul Economic Internaţional de la St. Petersburg (SPIEF) în 1997, în speranţa de a demonstra lumii că este deschisă pentru business după prăbuşirea Uniunii Sovietice şi turbulenţele eco­nomice ce au urmat în anii ’90. Reuniunea, venită ca reacţie la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost organizată anual în ultimii 25 de ani.

Rusia a lansat Forumul Economic Internaţional de la St. Petersburg (SPIEF) în 1997, în speranţa de a demonstra lumii că este deschisă pentru business după prăbuşirea Uniunii Sovietice şi turbulenţele eco­nomice ce au urmat în anii ’90. Reuniunea, venită ca reacţie la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost organizată anual în ultimii 25 de ani.

În ultimii ani, printre oaspeţi s-au numărat preşedintele chinez Xi Jinping, preşedintele francez Emmanuel Macron şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres. În acest an, însă, în contextul răz­boiului din Ucraina, puţini oaspeţi de rang înalt au fost prezenţi, numărul participanţilor fiind sub un sfert din cei de anul trecut, de 13.500. Numă­rul ţărilor participante s-a redus la numai 90, de la 140 anul trecut, potrivit The Moscow Times.

Forumul s-a deschis săptămâna trecută cu o listă redusă de partici­panţi, fiind boicotat de unele guverne occidentale.

„E al cincilea an în care lucrez la forum, iar atmosfera n-a fost nicioda­tă atât de tensionată“, spune un angajat de 29 de ani al forumului. Oaspeţii de onoare de la ediţia din acest an a forumului au fost mult mai puţin prestigioşi: rebeli din estul Ucrainei, liderul Belarusului, Aleksander Lukaşenko, şi o dele­gaţie din partea conducerii talibane a Afganistanului.

Vorbind în cadrul forumului, preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că sancţiunile occidentale nu vor avea succes şi a îndemnat liderii de business să investească în Rusia, scrie Deutsche Welle.

Liderul rus a luat apărarea războiului din Ucraina, declarând în acelaşi timp că ţara sa îşi va întări cooperarea economică „cu cei care doresc“.

Putin a criticat dur sancţiunile oc­ci­dentale impuse ca reacţie la inva­darea Ucrainei, declarând că Rusia va continua să avanseze ca „econo­mie deschisă“ şi făcând apel la firmele ruseşti să investească pe plan local. Firmele care au părăsit Rusia, ca McDonald’s şi Microsoft, vor fi înlocuite, a dat acesta asigurări.

„Suntem în curs de normalizare a situaţiei economice. Am stabilizat pieţele financiare, sistemul bancar, sistemul comercial“, a declarat Putin.

Juri Rescheto, corespondent DW în Rusia, arată că discursul lui Putin a fost în acelaşi timp un exerciţiu de limitare a daunelor pe fondul situaţiei de criză, în special pentru firmele ruseşti care încearcă să opereze global.

Liderul rus a comentat de asemenea cu privire la scumpirea cerealelor la nivel mondial, care riscă să genereze crize alimentare în regiuni ca Africa şi Orientul Mijlociu. Acesta a repetat acuzaţia Rusiei că Ucraina a plasat mine în jurul porturilor sale, restrângând exporturile de cereale. Putin a declarat de asemenea că livrările de cereale ucrainene sunt nesemnificative pentru economia mondială.

Potrivit acestuia, SUA şi Europa tipăresc bani şi acaparează alimentele pe pieţele mondiale. Moscova va creşte exporturile de cereale şi îngrăşăminte pentru lumea aflată în curs de dezvoltare, a declarat liderul rus.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.