Talibani, separatişti şi Lukaşenko, participanţii din acest an la Davosul rusesc, unde Putin a luat apărarea războiului

Rusia a lansat Forumul Economic Internaţional de la St. Petersburg (SPIEF) în 1997, în speranţa de a demonstra lumii că este deschisă pentru business după prăbuşirea Uniunii Sovietice şi turbulenţele economice ce au urmat în anii ’90. Reuniunea, venită ca reacţie la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost organizată anual în ultimii 25 de ani.

În ultimii ani, printre oaspeţi s-au numărat preşedintele chinez Xi Jinping, preşedintele francez Emmanuel Macron şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres. În acest an, însă, în contextul războiului din Ucraina, puţini oaspeţi de rang înalt au fost prezenţi, numărul participanţilor fiind sub un sfert din cei de anul trecut, de 13.500. Numărul ţărilor participante s-a redus la numai 90, de la 140 anul trecut, potrivit The Moscow Times.

Forumul s-a deschis săptămâna trecută cu o listă redusă de participanţi, fiind boicotat de unele guverne occidentale.

„E al cincilea an în care lucrez la forum, iar atmosfera n-a fost niciodată atât de tensionată“, spune un angajat de 29 de ani al forumului. Oaspeţii de onoare de la ediţia din acest an a forumului au fost mult mai puţin prestigioşi: rebeli din estul Ucrainei, liderul Belarusului, Aleksander Lukaşenko, şi o delegaţie din partea conducerii talibane a Afganistanului.

Vorbind în cadrul forumului, preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că sancţiunile occidentale nu vor avea succes şi a îndemnat liderii de business să investească în Rusia, scrie Deutsche Welle.

Liderul rus a luat apărarea războiului din Ucraina, declarând în acelaşi timp că ţara sa îşi va întări cooperarea economică „cu cei care doresc“.

Putin a criticat dur sancţiunile occidentale impuse ca reacţie la invadarea Ucrainei, declarând că Rusia va continua să avanseze ca „economie deschisă“ şi făcând apel la firmele ruseşti să investească pe plan local. Firmele care au părăsit Rusia, ca McDonald’s şi Microsoft, vor fi înlocuite, a dat acesta asigurări.

„Suntem în curs de normalizare a situaţiei economice. Am stabilizat pieţele financiare, sistemul bancar, sistemul comercial“, a declarat Putin.

Juri Rescheto, corespondent DW în Rusia, arată că discursul lui Putin a fost în acelaşi timp un exerciţiu de limitare a daunelor pe fondul situaţiei de criză, în special pentru firmele ruseşti care încearcă să opereze global.

Liderul rus a comentat de asemenea cu privire la scumpirea cerealelor la nivel mondial, care riscă să genereze crize alimentare în regiuni ca Africa şi Orientul Mijlociu. Acesta a repetat acuzaţia Rusiei că Ucraina a plasat mine în jurul porturilor sale, restrângând exporturile de cereale. Putin a declarat de asemenea că livrările de cereale ucrainene sunt nesemnificative pentru economia mondială.

Potrivit acestuia, SUA şi Europa tipăresc bani şi acaparează alimentele pe pieţele mondiale. Moscova va creşte exporturile de cereale şi îngrăşăminte pentru lumea aflată în curs de dezvoltare, a declarat liderul rus.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Davosul rusesc #participanti #criză #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dominanţa Chinei asupra pământurilor rare nu se va reduce prea uşor, în ciuda speranţelor că ţara va acorda mai multe licenţe de export pentru SUA şi Europa, notează FT, citat de Ziarul Financiar.

Trei companii chineze listate la bursa din Shenzhen au anunţat în această lună că Beijingul le-a aprobat exporturile de magneţi, materiale esenţiale pentru industria auto, apărare, semiconductori şi alte produse industriale.

În Europa, asociaţiile din industria auto au afirmat că, în cazul magneţilor şi al pământurilor rare, licenţele de export din China sunt valabile cel mult şase luni.

Diversificarea surselor de resurse naturale rare în afara Chinei este probabil „extrem de dificilă” şi, în cel mai bun caz, o soluţie pe termen lung, potrivit unei note publicate marţi de Rico Luman, economist principal pentru sectorul de transport şi logistică la banca olandeză ING.

China este liderul incontestabil al lanţului de aprovizionare cu minerale critice, producând aproximativ 60% din oferta mondială de pământuri rare şi procesând aproape 90% din aceasta, ceea ce înseamnă că importă aceste materiale din alte ţări şi le rafinează.

„Europa nu produce deloc astfel de resurse, iar SUA abia au început recent o producţie la scară mică de neodim şi praseodim. Cu toate acestea, ambele regiuni deţin doar o fracţiune din rezervele globale, ceea ce le limitează capacitatea de extindere” a spus Luman.

Deja, producători auto europeni şi companii americane de tehnologie prezente în China au avertizat cu privire la o posibilă penurie în această vară.

China a anunţat controale la export pentru şapte materiale rare la începutul lunii aprilie, după o serie de restricţii mai dure aplicate în ultimii doi ani.

Washingtonul se aştepta la o relaxare a controalelor din aprilie după ce SUA şi China au convenit asupra unei suspendări de 90 de zile a tarifelor la jumătatea lunii mai. După discuţiile comerciale de la Londra din această săptămână, oficialii americani au indicat că Beijingul va permite în curând mai multe exporturi de pământuri rare.

China a aprobat „un anumit număr” de permise de export pentru pământuri rare şi produse aferente, a declarat joi un purtător de cuvânt al ministerului comerţului, adăugând că ţara va continua să intensifice aprobarea cererilor de licenţe.