Țara de unde vin 25 mil. dolari din remiterile moldovenilor ia măsuri de miliarde de euro pentru îmblânzirea inflației

Spania a anunţat marţi măsuri în valoare de 10 miliarde de euro pentru a atenua impactul inflaţiei.

Spania a anunţat marţi măsuri în valoare de 10 miliarde de euro pentru a atenua impactul inflaţiei, în al treilea pachet major din acest an, ducând ajutorul total la 45 de miliarde de euro, de la începutul anului 2022, transmite Reuters.

Spania, ca şi alte ţări europene, se confruntă cu o criză a costului vieţii, agravată de impactul războiului din Ucraina asupra preţurilor la energie.

Pachetul include un bonus unic de 200 de euro pentru aproximativ 4,2 milioane de gospodării cu venituri anuale de până la 27.000 de euro şi extinderea reducerilor de taxe pentru facturile energiei în prima jumătate a anului viitor, a declarat premierul Pedro Sanchez reporterilor.

Pachetul urmează anunţurilor similare din martie şi iunie, care au inclus ajutor direct, reduceri de taxe, împrumuturi avantajoase şi controlul chiriilor.

Măsurile, cuplate cu un acord negociat cu Uniunea Europeană pentru a limita preţurile gazelor pentru producţia de energie electrică, au avut un oarecare succes.

Inflaţia din ultimele 12 luni a încetinit la 6,7% în noiembrie, fiind cea mai scăzută rată din blocul UE format din 27 de ţări.

Încetinirea inflaţiei a fost ajutată de o scădere bruscă a preţurilor la energie electrică, care au coborât în noiembrie cu 22,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Dar preţurile alimentelor au continuat să lovească portofelele spaniolilor, crescând cu 15% în lunile octombrie şi noiembrie, faţă de un an mai devreme.

Guvernul a declarat că va reduce taxa pe valoarea adăugată pentru alimentele esenţiale precum pâinea, brânza, laptele, fructele şi legumele şi cerealele, la 0%, de la 4%.

Pastele şi uleiurile de gătit vor avea TVA redus cu jumătate, până la 5%, a spus Sanchez.

Sanchez a anunţat, de asemenea, prelungiri cu 12 luni ale subvenţiilor pentru călătoriile cu trenul pentru navetişti şi limitări ale creşterii chiriilor.

Cu toate acestea, va fi întreruptă o reducere a preţului benzinei pentru consumatori, cu excepţia sectorului de transport.

El a spus că ajutorul acordat până acum a susţinut Spania să înregistreze o creştere economică puternică în acest an, pe care a estimat-o la peste 5%, peste prognoza anterioară a guvernului de 4,4%.

Spania este una dintre țările europene unde se află o comunitate importantă de moldoveni. Or, aceștia au transferat acasă echivalentul a 25,4 mil. dolari, cu o pondere de 14,4% din totalul transferurilor de 1,7 miliarde dolari în anul 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transferuri #remitențe #Spania #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.