Țara de unde vin 25 mil. dolari din remiterile moldovenilor ia măsuri de miliarde de euro pentru îmblânzirea inflației

Spania a anunţat marţi măsuri în valoare de 10 miliarde de euro pentru a atenua impactul inflaţiei.

Spania a anunţat marţi măsuri în valoare de 10 miliarde de euro pentru a atenua impactul inflaţiei, în al treilea pachet major din acest an, ducând ajutorul total la 45 de miliarde de euro, de la începutul anului 2022, transmite Reuters.

Spania, ca şi alte ţări europene, se confruntă cu o criză a costului vieţii, agravată de impactul războiului din Ucraina asupra preţurilor la energie.

Pachetul include un bonus unic de 200 de euro pentru aproximativ 4,2 milioane de gospodării cu venituri anuale de până la 27.000 de euro şi extinderea reducerilor de taxe pentru facturile energiei în prima jumătate a anului viitor, a declarat premierul Pedro Sanchez reporterilor.

Pachetul urmează anunţurilor similare din martie şi iunie, care au inclus ajutor direct, reduceri de taxe, împrumuturi avantajoase şi controlul chiriilor.

Măsurile, cuplate cu un acord negociat cu Uniunea Europeană pentru a limita preţurile gazelor pentru producţia de energie electrică, au avut un oarecare succes.

Inflaţia din ultimele 12 luni a încetinit la 6,7% în noiembrie, fiind cea mai scăzută rată din blocul UE format din 27 de ţări.

Încetinirea inflaţiei a fost ajutată de o scădere bruscă a preţurilor la energie electrică, care au coborât în noiembrie cu 22,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Dar preţurile alimentelor au continuat să lovească portofelele spaniolilor, crescând cu 15% în lunile octombrie şi noiembrie, faţă de un an mai devreme.

Guvernul a declarat că va reduce taxa pe valoarea adăugată pentru alimentele esenţiale precum pâinea, brânza, laptele, fructele şi legumele şi cerealele, la 0%, de la 4%.

Pastele şi uleiurile de gătit vor avea TVA redus cu jumătate, până la 5%, a spus Sanchez.

Sanchez a anunţat, de asemenea, prelungiri cu 12 luni ale subvenţiilor pentru călătoriile cu trenul pentru navetişti şi limitări ale creşterii chiriilor.

Cu toate acestea, va fi întreruptă o reducere a preţului benzinei pentru consumatori, cu excepţia sectorului de transport.

El a spus că ajutorul acordat până acum a susţinut Spania să înregistreze o creştere economică puternică în acest an, pe care a estimat-o la peste 5%, peste prognoza anterioară a guvernului de 4,4%.

Spania este una dintre țările europene unde se află o comunitate importantă de moldoveni. Or, aceștia au transferat acasă echivalentul a 25,4 mil. dolari, cu o pondere de 14,4% din totalul transferurilor de 1,7 miliarde dolari în anul 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transferuri #remitențe #Spania #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova aruncă anual cantități de produse alimentare suficiente pentru a hrăni peste un milion de persoane care, în prezent, nu își permit o alimentație adecvată, iar în perioada sărbătorilor risipa crește semnificativ. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit estimărilor prezentate, masa de sărbători pentru o familie din Republica Moldova va costa în acest an aproximativ 7.000 de lei. În aceste condiții, o gospodărie ajunge să cheltuiască între 40% și 60% dintr-un salariu lunar net, care în 2025 depășește 14.000 de lei. Având în vedere durata extinsă a sărbătorilor, cheltuielile totale depășesc frecvent veniturile lunare ale familiilor, generând presiuni financiare considerabile.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în Republica Moldova, „maratonul sărbătorilor” durează aproximativ 21 de zile, din 24 decembrie până pe 14 ianuarie, de două ori mai mult decât media europeană. În această perioadă, moldovenii vor cheltui cel puțin 600 de milioane de lei pe produse alimentare care, în final, vor ajunge la gunoi. „Frica de masa goală determină familiile să gătească cu până la 150% mai mult decât este necesar. Sărbătorile, care ar trebui să fie o bucurie, se transformă într-un stres enorm pentru bugetele gospodăriilor”, a explicat expertul.

Datele prezentate arată că, în perioada sărbătorilor, consumul alimentar crește cu peste 30% față de media anuală, pe fondul mai multor mese, porțiilor mai mari și al consumului excesiv. În același timp, situația socială rămâne dificilă: 29% dintre cetățeni nu au acces la un coș minim de produse alimentare, 23% trăiesc sub nivelul de securitate alimentară, 27% nu își permit o alimentație sănătoasă, iar doar 21% pot spune că se alimentează corect.

În pofida faptului că, în ultimii cinci ani, prețurile la produsele alimentare au crescut cu aproximativ 90%, risipa alimentară anuală ajunge la circa 180 de mii de tone, echivalentul unui tren de marfă de aproximativ 40 de kilometri lungime, cu circa 3.000 de vagoane. Din totalul risipei, gospodăriile casnice sunt responsabile de 45%, sectorul de producție de 20%, cel de procesare de 21%, iar sectorul comercial de 14%.

Economistul atrage atenția că produsele alimentare cântăresc disproporționat în bugetele familiilor din Republica Moldova. Dacă în țările dezvoltate acestea reprezintă între 6% și 10% din cheltuieli, iar în țările slab dezvoltate aproximativ 20%, în Republica Moldova ponderea ajunge la 42%. „Pentru moldoveni, produsele alimentare nu sunt doar o necesitate, ci și un lux”, a punctat Veaceslav Ioniță.

Valoarea totală a produselor alimentare risipite și pierdute a fost estimată la 18,2 miliarde de lei în 2024, urmând să crească la 19,8 miliarde de lei în 2025 și la 21,3 miliarde de lei în 2026. Doar alimentele cumpărate și aruncate de populație au fost evaluate la 8,2 miliarde de lei în 2024, cu perspective de creștere până la 8,9 miliarde de lei în 2025 și 9,6 miliarde de lei în 2026.

În acest context, familiile ajung să cheltuiască mai mult pe alimente care ajung la gunoi decât pe sănătate, educație sau recreere. Fenomenul are efecte și asupra serviciilor publice, activitatea mașinilor de evacuare a deșeurilor fiind cu aproximativ 30% mai intensă în perioada sărbătorilor.

Veaceslav Ioniță subliniază că problema nu ține de renunțarea la tradiții, ci de consumul excesiv. „Este bine că sărbătorile sunt păstrate atât pe stil nou, cât și pe stil vechi, dar asta nu înseamnă să cumpărăm și să gătim de două ori mai mult decât consumăm sau să mâncăm cu 40% mai mult. Din păcate, într-o țară săracă precum Republica Moldova, aproape un miliard de lei va ajunge la gunoi în perioada sărbătorilor”, a concluzionat economistul.