Țara europeană care s-a confruntat un deceniu cu o criză a datoriilor rambursează anticipat miliarde de euro

Grecia va rambursa luna viitoare, înainte de scadenţă, împrumuturi acordate de ţările din zona euro în cadrul primului pachet de asistenţă financiară, iar autorităţile de la Atena speră să repete mişcarea în 2024, au declarat marţi, 28 noiembrie, pentru Reuters, mai mulţi oficiali din Ministerul elen de Finanţe.

Ţările din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional au acordat Greciei împrumuturi cu o valoare totală de peste 260 de miliarde de euro, în perioada crizei datoriilor, care a început în 2009 şi a durat aproximativ un deceniu. Cel de-al treilea pachet de asistenţă financiară acordat Greciei a expirat în 2018.

”În data de 15 decembrie vom rambursa, anticipat, credite în valoare de 5,3 miliarde de euro către ţările din zona euro”, a dezvăluit un oficial din Ministerul elen de Finanţe, adăugând că este vorba de împrumuturi care urmau să ajungă la maturitate în 2024 şi 2025.

În cursul acestui an, Grecia şi-a redobândit un rating suveran de tip investment grade (-recomandat pentru investiţii-nr.) după 13 ani în care a fost retrogradată în categoria ”junk„.

Anul trecut, Grecia a rambursat creditele acordate de FMI, care între 2010 şi 2014 i-a furnizat împrumuturi în valoare de 28 de miliarde de euro, cu doi ani înainte ca împrumuturile să ajungă la termen. De asemenea, Grecia a rambursat anticipat împrumuturi în valoare de 2,7 miliarde de euro către partenerii din zona euro, în cadrul eforturilor de a îmbunătăţi sustenabilitatea datoriei, şi speră să continue pe acelaşi drum în 2024.

”Am putea rambursa anticipat şi mai multe împrumuturi bilaterale în cursul anului următor” a spus un al doilea oficial din Ministerul elen al Finanţelor, fără a oferi detalii cu privire la sume sau calendar.

În total, ţările din zona euro au împrumutat Greciei 53 de miliarde de euro cu prilejul primul pachet de asistenţă financiară, cu maturităţi care se prelungesc până în 2041. Odată cu plăţile preconizate pentru finalul acestui an, Grecia va rambursa împrumuturi în valoare de 13 miliarde de euro.

După ce a pus capăt asistenţei financiare în 2018, Grecia s-a bazat în exclusivitate pe pieţele de obligaţiuni pentru a-şi acoperi nevoile de finanţare. Autorităţile de la Atena intenţionează să împrumute şapte miliarde de euro de pe piaţă în 2024.

Grecia are în prezent o rezervă de lichiditate de peste 35 de miliarde de euro graţie unor venituri peste aşteptări din taxe, creşterii economice solide şi surplusurilor bugetare primare.

În 2024, Grecia ar urma să înregistreze o creştere economică de 2,9%, după un avans de 2,4% în acest an, dublu faţă de media din zona euro. De asemenea, autorităţile de la Atena mizează anul viitor pe un surplus bugetar primar de 2,1% din PIB graţie investiţiilor mai mari şi veniturilor solide din turism.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#euro #datorii #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.