Șpaga este religie pentru polițiștii de la Huși! Presau șoferii moldoveni pentru mită care ajungea la 20 de mii de lei

28 Nov. 2023, 16:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Nov. 2023, 16:22 // Actual //  bani.md

Ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, efectuează marţi, 28 noiembrie, percheziţii domiciliare în 16 locaţii de pe raza municipiului Huşi, dintre care una la sediul unei instituţii publice.

Cauza penală vizează infracţiuni de luare de mită, care ar fi fost comise de către poliţişti şi poliţişti de frontieră.

„Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, începând cu luna iunie 2023 şi până în prezent, poliţişti din cadrul IPJ Vaslui – Poliţia municipiului Huşi şi din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Vaslui, ce îşi desfăşoară activitatea pe raza municipiului Huşi, având atribuţii pe linie rutieră, au pretins şi primit de la conducători auto, în mod repetat, sume de bani cuprinse între 100 de lei şi 1.500 de lei, pentru a nu-i sancţiona contravenţional.

Faptele penale au fost iniţial sesizate printr-un apel efectuat la Call-center anticorupţie – 0800.806.806”, precizează un comunicat de presă transmis de DGA.

Presa locală a aflat pe surse că poliţiştii vizaţi ar fi făcut presiuni asupra șoferilor moldoveni, care tranzitau județul Vaslui. Scopul lor era să obțină șpagă. Echipele mixte stăteau la trecerile de cale ferată, la linia continuă, la trecerile de pietoni și îi opreau cu predilecție pe șoferii moldoveni, pe care îi presau să dea mită în funcție de infracțiunile comise

La percheziţii participă ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul DGA – serviciile anticorupţie din judeţele Vaslui, Galaţi, Brăila, Vrancea, Buzău, Ialomiţa, Bacău şi Neamţ,

Potrivit sursei citate, în cursul zilei de marţi vor fi puse în executare un număr de 11 mandate de aducere pentru 11 suspecţi, dintre care opt agenţi de poliţie din cadrul IPJ Vaslui – Poliţia municipiului Huşi, un agent de poliţie din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Vaslui şi două persoane fără calitate specială.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!