Țara europeană unde va fi mai ușor să obții cetățenia: ”Vrem ca oamenii să poată contribui”

Ministerul german de Interne a publicat un proiect de lege menit să faciliteze acordarea cetăţeniei, în condiţiile în care Berlinul încearcă să stimuleze migraţia şi să deschidă piaţa muncii în cea mai mare economie a Europei, relatează Reuters.

Proiectul propune opţiunea cetăţeniei multiple şi reduce anii de rezidenţă necesari înainte de naturalizare la cinci sau trei ani, faţă de opt ani cât era până acum.

De asemenea, cerinţele privind limba germană pentru obţinerea cetăţeniei ar fi mai puţin riguroase pentru membrii aşa-numitei generaţii „Gastarbeiter”, mulţi dintre ei turci, care au venit în Germania în anii 1950 şi 1960 ca lucrători migranţi.

„Vrem ca oamenii care au devenit parte a societăţii noastre să poată contribui la modelarea democratică a ţării noastre”, a declarat ministrul de interne Nancy Faeser, adăugând că exemplele din ţări precum Canada arată că această perspectivă este crucială pentru a atrage muncitorii calificaţi de care Germania are nevoie.

Anul trecut, guvernul german a convenit asupra unor planuri de reformare a legislaţiei privind imigraţia, în timp ce Berlinul încearcă să deschidă piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii din afara Uniunii Europene, atât de necesari pentru a ocupa sute de mii de locuri de muncă vacante în sectoare precum gastronomia şi îngrijirea copiilor, IT şi energii regenerabile.

La sfârşitul anului 2021, aproximativ 72,4 milioane de persoane cu cetăţenie germană şi 10,7 milioane cu cetăţenie străină locuiau în Germania, dintre care 5,7 milioane se aflau în Germania de cel puţin 10 ani.

Proiectul de lege este contestat însă atât în rândul coaliţiei de guvernare, cât şi de către partidul conservator de opoziţie, care afirmă că această legislaţie ar putea încuraja migraţia ilegală, eliminând în acelaşi timp stimulentele pentru ca migranţii să se integreze pe deplin în societatea germană.
Proiectul spune că oricine doreşte să fie naturalizat în Germania trebuie să se angajeze faţă de valorile unei societăţi libere, care includ demnitatea şi egalitatea tuturor oamenilor. „Oricine nu împărtăşeşte aceste valori sau chiar acţionează contrar acestora nu poate deveni cetăţean german”, se arată în proiect.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #cetățenie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.