Țara în care îți poți petrece vacanța gratis. Nu trebuie să dai niciun ban pentru cazarea la hotel

În ce țară poți merge gratis în vacanță

Dacă vrei să călătorești pe gratis, poți merge oricând în Malta. Deși pare prea frumos pentru a fi adevărat, iată că autoritățile malteze au decis să achite parțial sau integral costurile turiștilor, atâta timp cât aceștia respectă anumite reguli.

Așadar, ce trebuie să faci pentru a vizita Malta fără să te preocupe grija banilor? În ultimii doi ani, turismul din Malta a avut mult de suferit din pricina izbucnirii pandemiei de coronavirus. Din acest considerent, guvernul maltez a luat decizia de a plăti turiștilor cazarea la hotel sau, în unele situații, toate cheltuielile.

Singura condiție pe care turiștii trebuie să o respecte este să călătorească pe cont propriu, fără ajutorul unei agenții turistice sau cu grupuri organizate. De asemenea, turiștii care vin în Malta trebuie să petreacă un sejur de cel puțin 3 nopți pentru a beneficia de ajutorul din partea autorităților statului.

Conform celor de la Visit Malta, programul de stimulente financiare are la dispoziție 3.5 milioane de euro de care ar putea profita 35.000 de turiști.

Autoritățile pentru turism a Maltei vor plăti 100 de euro de persoană pentru un hotel de 5 stele, 75 de euro pentru persoanele care se cazează la hoteluri de 4 stele și 50 de euro pentru cei care preferă să se stabilească la hotelurile de 3 stele.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.