Țara unde capeți 200 de euro de la Guvern ca să-ți repari telefonul sau laptopul. UE vrea să impună acest lucru

03 Mai 2023, 12:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Mai 2023, 12:51 // Actual //  bani.md

Peste o jumătate de milion de reparații ale produselor electronice și electrocasnice au fost subvenționate în Austria pentru a limita acumularea deșeurilor. Uniunea Europeană ar putea introduce în curând legea dreptului la reparație, pentru a face aceste dispozitive și aparate mai ușor de reparat decât de înlocuit.

Programul introdus de Guvern pentru repararea dispozitivelor electronice și a aparaturii electrocasnice are mare succes în Austria. De la lansarea acestei scheme de ajutor, în urmă cu un an, au fost folosite 560.000 de vouchere în valoare de 200 de euro fiecare, potrivit Ministerului Mediului, cu mult peste obiectivul propus.

Guvernul se aștepta la început să fie folosite 400.000 de tichete până la începutul anului 2026, relatează Euronews, citat de spotnews.ro.

Menit să reducă deșeurile electronice, programul acoperă jumătate din costul reparațiilor și se aplică unor produse predispuse la defecțiuni, precum smartphone-uri, laptopuri, espresoare de cafea și mașini de spălat vase. Oamenii pot face reparațiile într-unul dintre cele 3.500 de centre din toată țara.

Scheme similare ar putea fi introduse în mai multe țări din Uniunea Europeană, sub umbrela unei legi aflate în pregătire la nivelul blocului comunitar. Intitulată „dreptul la reparație”, aceasta urmărește să favorizeze reparația în detrimentul înlocuirii electronicelor.

Este nevoie de o legislație europeană în acest domeniu pentru că tehnologia aruncată la gunoi în loc să fie reparată generează în fiecare an 35 de milioane de tone de deșeuri și 261 de milioane de tone de dioxid de carbon în Europa, potrivit Comisiei Europene.

Ce este dreptul la reparație

Normele de aplicare ale noii legi au fost propuse în martie, în cadrul programului de economie circulară din UE. Dacă va fi adoptată, propunerea legislativă va obliga companiile să le ofere consumatorilor dreptul de a-și repara dispozitivele și aparatura, în centrele producătorilor sau ale unor companii terțe.

Programul va reduce deșeurile, oferindu-le clienților dreptul de a solicita repararea în defavoarea înlocuirii produsului prin simplificarea accesului la reparație și ieftinirea acestui proces.

Un alt obiectiv al noii legi va fi combaterea „învechirii programate” – o practică comercială prin care bunurile devin inutilizabile după o anumită perioadă de timp, deoarece nu există nicio metodă de reparare. Producătorii ar putea fi încurajați să dezvolte mai multe produse și modele de afaceri sustenabile.

Cum se va aplica dreptul la reparație în UE:

În perioada de garanție, producătorii vor fi obligați să asigure servicii de depanare, dacă reparațiile nu sunt mai scumpe decât înlocuirea produselor.

În interval de 5-10 ani de la data fabricării, producătorii vor fi obligați să repare dispozitivele și aparatele defecte, la solicitarea și pe cheltuiala consumatorilor.

Producătorii vor fi obligați să ofere și informații despre modul în care pot fi reparate produsele, eliminându-se astfel monopolul asupra depanării. Acest lucru le va permite firmelor mici să participe la reparații, scăzând prețurile.

Ce măsuri au luat alte state

Unele țări au luat deja măsuri împotriva deșeurilor electronice. În 2021, Franța a obligat giganți tehnologici precum Apple şi Samsung să aplice un punctaj de reparare a produselor pe etichetele produselor, pentru a le permite consumatorilor să fie mai bine informați când iau decizia de cumpărare.

Și Marea Britanie a introdus în 2021 o lege pentru dreptul la reparație, pentru a limita aruncarea la gunoi a unor aparate precum televizoare, mașini de spălat vase și frigidere.

Legea îi obligă pe producători să furnizeze piese și să pună la dispoziția consumatorilor și a terțelor părți informații despre depanare timp de zece ani de la data vânzării dispozitivelor. Producătorilor li s-a acordat o perioadă de doi ani pentru a se conforma prevederilor legale.

Legea are însă o aplicabilitate limitată, întrucât nu vizează telefoanele mobile, laptopurile, cuptoarele cu microunde și multe alte gadgeturi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.