Ţara unde Volkswagen nu va mai vinde maşini cu motoare disel din 2024

Volkswagen nu va mai vinde maşini cu motoare pe combustie în Norvegia din 2024. Al doilea producător în Norvegia după Tesla, Volkswagen se va concentra acum pe modelele din gama electrică ID.

Grupul german Volkswagen, al doilea mare producător auto din Norvegia, va înceta să mai vândă maşini noi pe benzină şi diesel în ţara scandinavă începând cu 2024, a anunţat vineri importatorul mărcii, citat de AFP.
„Ca rămas bun de la maşinile pe bază de combustibili fosili, ultimul Golf va fi comandat spre sfârşitul anului”, a declarat Ulf Tore Hekneby, directorul grupului norvegian Møller, într-un comunicat.

„Acest lucru va marca, în multe feluri, sfârşitul unei ere, dar şi începutul unei noi ere, mai importante, în care vom fi mai mult parte a soluţiei, nu parte a problemei”, a adăugat el.

Al doilea producător în Norvegia, cu o cotă de piaţă de 12,32% din ianuarie, după Tesla (21,4%), el însuşi un specialist în automobile electrice, Volkswagen se va concentra acum pe modelele din gama sa electrică ID. În septembrie, SUV-ul ID.4 a fost al doilea cel mai bine vândut model din ţară, după Tesla Model Y. Suedezii de la Volvo, o filială a grupului chinez Geely, au încetat de asemenea să îşi mai vândă modelele diesel în Norvegia la 1 iunie.

În ciuda faptului că este un producător important de hidrocarburi, Norvegia şi-a stabilit obiectivul ambiţios de a vinde numai maşini cu emisii zero, adică în principal maşini electrice, începând din 2025 – cu zece ani înaintea UE.

Maşinile electrice reprezintă deja peste 80% din înmatriculările de maşini noi în Norvegia (83,4% în primele nouă luni ale anului), potrivit Consiliului de informare privind traficul rutier (OFV).

Din 2035, toate maşinile nou-venite pe piaţă vor trebui să aibă emisii zero şi să nu emită CO2. Acest lucru va garanta că, până în 2050, sectorul transporturilor poate deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, conform Parlamentului European.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Wolkswagen #Norvegia #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, armata rusă a lansat mai mult de 10.000 de rachete și peste 13.000 de drone de diferite tipuri asupra teritoriului ucrainean. Potrivit unui calcul al „Radio Liberty”, costul total al muniției utilizate pentru distrugerea Ucrainei a depășit 18 miliarde de dolari.

Aceste estimări se bazează pe date publice și opinii ale experților, însă, așa cum subliniază publicația, o mare parte a informațiilor despre atacuri sunt clasificate, ceea ce sugerează că cheltuielile reale ar putea fi chiar mai mari.

Până în februarie 2024, cheltuielile totale ale Rusiei pentru echipamente, întreținerea și desfășurarea trupelor pentru agresiunea militară împotriva Ucrainei au ajuns la aproximativ 211 miliarde de dolari, conform Reuters, citând datele Pentagonului. În plus, între 2024 și 2027, Moscova intenționează să aloce 1,3 trilioane de ruble pentru reconstrucția teritoriilor ocupate ale Ucrainei, distruse de armata rusă, potrivit unui proiect de buget federal. Această sumă este de 22 de ori mai mare decât cheltuielile pentru dezvoltarea regiunii Caucazul de Nord în aceleași perioade.

În proiectul de buget pentru 2025, cheltuielile pentru „apărare națională” sunt semnificativ mărite, urmând să ajungă la un record de 13,2 trilioane de ruble, cu 22% mai mult decât în 2024 și aproape dublu față de 2023. Cheltuielile militare vor reprezenta 6,3% din PIB și vor constitui 32,5% din toate cheltuielile bugetare, un nivel nemaiîntâlnit din perioada sovietică.

În paralel cu majorarea cheltuielilor militare, proiectul de buget pentru 2025 include creșteri semnificative ale tarifelor pentru serviciile publice. Energia electrică va deveni cu 12,6% mai scumpă, gazul cu 10,3%, iar costurile totale pentru utilități vor crește cu 11,9%, dublu față de nivelul inițial al indexării. De asemenea, în 2024, tarifele pentru transportul feroviar de pasageri vor crește cu 11,6%.

În același timp, infrastructura țării continuă să se deterioreze rapid. Ministerul rus al Construcțiilor estimează că gradul de uzură al conductelor este critic, 60% din acestea necesitând înlocuire. Conform datelor Fundației pentru reforme în sectorul locuințelor și utilităților, uzura ajunge la 70%. Stațiile de epurare din Rusia au un grad mediu de uzură de 80%, iar în unele regiuni acesta ajunge la 90%, a declarat anul trecut Sergey Kolunov, membru al comitetului Dumei de Stat pentru construcții și locuințe.