Țăranu: Foametea din 1946 nu a fost provocată de secetă, ci de politica dură de rechiziție impusă de Kremlin

Soldații sovietici care au pătruns în Basarabia în perioada postbelică au fost uimiți de abundența produselor alimentare din satele moldovenești, conform memoriilor scriitorului belarus Vasilii Bîcov, care făcea parte din trupele ruse. Anatol Țăranu, istoric și expert în perioada respectivă, susține că aceste memorie sunt o dovadă a contrastului între realitatea din teren și propaganda oficială.

În același timp, foametea din 1946 nu a fost cauzată de secetă, ci de politica severă de rechiziție impusă de Kremlin, consideră Țăranu. Istoricul menționează că cercetătorii au efectuat calcule detaliate pentru a determina cantitatea de cereale disponibilă, cantitatea ridicată de autorități și necesarul pentru supraviețuirea populației.

Aceste descoperiri subliniază impactul devastator al politicilor sovietice asupra Basarabiei, contrastând cu imaginea prezentată de oficialii sovietici și subliniind contribuția crucială a memoriilor personale în înțelegerea adevărului istoric.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarnu #inchizitie #politici #URSS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat oficial demararea lucrărilor de pregătire a terenului pentru construcția unui nou segment de cale ferată în zona Văleni, raionul Cahul. Declarația a fost făcută la fața locului, unde oficialul a menționat că lucrările sunt în grafic și se desfășoară în baza proiectului aprobat.

„La sfârșitul lunii februarie vorbeam aici despre analizările de sol pentru acest viitor proiect. Astăzi suntem în faza pregătirii terenului pentru construcția efectivă a unui segment de 500 de metri de cale ferată, cu finanțare asigurată din bugetul de stat și din fondurile Guvernului Republicii Moldova pentru Căile Ferate”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Vladimir Bolea, la finalizarea lucrărilor, veniturile Căii Ferate din Moldova (CFM) ar urma să crească cu peste 56 de milioane de lei anual, datorită transferului estimat de 300.000 de tone de marfă de pe drumurile publice către transportul feroviar.

„Este un pas important pentru descongestionarea traficului rutier, dar mai ales pentru eficiența economică și ecologică a sectorului transporturilor din Republica Moldova”, a adăugat Bolea.

Segmentul nou face parte dintr-un plan mai amplu de revitalizare a infrastructurii feroviare, în contextul semnării la 14 aprilie 2025 a unui Memorandum de Înțelegere între România și Republica Moldova, care prevede redeschiderea circulației feroviare pe tronsonul Cantemir–Fălciu, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea regională și fluxurile comerciale transfrontaliere.

Ultimele date statistice relevă că în primul trimestru al anului, volumul de mărfuri transportate pe calea ferată a scăzut cu 15,7%, în timp ce parcursul mărfurilor (tone-kilometri) s-a prăbușit cu 29,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Transportul feroviar deține în prezent o pondere de 13,4% în structura totală a mărfurilor transportate în Moldova, semnificând un sector important, dar în dificultate.

În prezent, CFM se confruntă cu dificultăți financiare. Pierderile copaniei s-au cifrat la 228 milioane de lei în anul 2024, iar restanțele la salarii se ridică la peste 100 de milioane de lei.