Țăranu: Foametea din 1946 nu a fost provocată de secetă, ci de politica dură de rechiziție impusă de Kremlin

Soldații sovietici care au pătruns în Basarabia în perioada postbelică au fost uimiți de abundența produselor alimentare din satele moldovenești, conform memoriilor scriitorului belarus Vasilii Bîcov, care făcea parte din trupele ruse. Anatol Țăranu, istoric și expert în perioada respectivă, susține că aceste memorie sunt o dovadă a contrastului între realitatea din teren și propaganda oficială.

În același timp, foametea din 1946 nu a fost cauzată de secetă, ci de politica severă de rechiziție impusă de Kremlin, consideră Țăranu. Istoricul menționează că cercetătorii au efectuat calcule detaliate pentru a determina cantitatea de cereale disponibilă, cantitatea ridicată de autorități și necesarul pentru supraviețuirea populației.

Aceste descoperiri subliniază impactul devastator al politicilor sovietice asupra Basarabiei, contrastând cu imaginea prezentată de oficialii sovietici și subliniind contribuția crucială a memoriilor personale în înțelegerea adevărului istoric.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarnu #inchizitie #politici #URSS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director al Căii Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, a criticat vehement planurile Ministerului Infrastructurii, condus de Vladimir Bolea, privind redeschiderea circulației feroviare pe podul de la Cantemir-Fălciu. În cadrul emisiunii „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova, Tofilat a declarat că proiectul nu are fundament solid și nu corespunde necesităților actuale ale transportului feroviar din Republica Moldova.

„Există viziune și există ceea ce face Guvernul. Eu nu văd o legătură între cele două. Chiar și istoria cu redeschiderea podului Cantemir-Fălciu este, de fapt, o variantă modernă a unui alt proiect ratat, Leova-Bumbăta. Dacă Ministerul va publica un nomenclator al bunurilor ce vor fi transportate și va clarifica costurile și locațiile punctelor vamale, abia atunci voi putea să-mi formez o opinie corectă”, a subliniat Tofilat.

În timp ce ministrul Vladimir Bolea a anunțat că circulația trenurilor pe podul Cantemir-Fălciu va fi redeschisă până la sfârșitul lunii, fostul director al CFM este sceptic în privința viabilității acestui proiect.

„Cum poate podul de la Fălciu să înlocuiască infrastructura de la Galați, destinată pentru transportul direct pe ecartament larg a minereului de la fier la combinatul siderurgic? Este o problemă majoră, iar Fălciu nu poate face față acestui tip de transport. Proiectul este mult prea departe de realitățile curente ale infrastructurii noastre feroviare”, a adăugat el.

Tofilat rămâne rezervat cu privire la succesul acestui proiect, considerând că planurile Ministerului nu sunt suficient de clare și că nu au fost prezentate informații esențiale despre implementare. „Dacă există planuri concrete, aș vrea să le văd publicate pentru a mă putea exprima punctat asupra acestora”, a încheiat Tofilat.

Pentru redeschiderea podului, este necesară reabilitarea unui tronson de cale ferată cu o lungime de 1,8 km. Partea română a finalizat deja lucrările necesare pe teritoriul său, în timp ce pe partea Moldovei se desfășoară lucrări de pregătire.

Podul feroviar dintre Fălciu (România) și Cantemir (Moldova), închis din 1992 din cauza alunecărilor de teren.