Țările din Europa de Est se aliază pentru a reduce dependenţa UE de gazele ruseşti

30 Apr. 2022, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Apr. 2022, 17:14 // Actual //  bani.md

Ţările din Europa de Est se aliază pentru a dezvolta proiecte şi a împărţi resursele, în vederea contracarării dominaţiei Rusiei pe piaţa gazelor şi a reduce dependenţa UE livrările ruseşti, informează Euronews şi AP.

Un gazoduct între graniţele Greciei şi Bulgariei ar urma să fie finalizat până în iunie, obiectivul fiind de a asigura celor două ţări şi vecinelor lor acces la noile conectări la reţea. Noul gazoduct vine în contextul în care Gazprom a anunţat miercuri că a oprit complet livrările de gaze naturale către Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări pentru livrarea combustibilului.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin a cerut ţărilor pe care el le-a calificat drept „neprietenoase”, după invadarea Ucrainei, să implementeze o schemă în cadrul căreia îşi vor deschide un cont la Gazprombank pentru a face plăţi în euro sau dolari pentru importurile de gaze naturale, urmând ca aceste fonduri să fie convertite în ruble ruseşti.

Gazoductul de 240 milioane de euro va lega oraşul Komotini din Grecia de oraşul Stara Zagora din centrul Bulgariei. Proiectul este finanţat de ţările implicate şi de UE.

Între timp, liderii Bulgariei şi României au anunţat planuri de a colabora pentru a reducerea presiunea Rusiei asupra pieţei gazelor.

Premierul bulgar Kiril Petkov a anunţat că ţara ar putea primi gaze din România, pe care ar urma să le trimită în Turcia, urmând să ajungă înapoi pe cealaltă direcţie, prin interconectorul de gaze Grecia-Bulgaria. Premierul bulgar s-a declarat convins că interconectorul dintre Bulgaria şi Grecia va fi finalizat în iunie.

„Ceea ce am conştientizat este faptul că avem o infrastructură pe care până în prezent nu am folosit-o pe deplin, nu am optimizat-o pe deplin. Este vorba de conducta care aducea gaz prin România, Bulgaria către Turcia. Acum poate să lucreze în sens invers şi posibilitatea de a cumpăra împreună gaz lichefiat este o mare oportunitate, pentru că şi nivelurile de preţuri vor fi diferite dacă cumpărăm împreună. Concomitent cu aceasta, partenerii noştri din Azerbaidjan sunt de asemenea o sursă posibilă pentru gaz suplimentar”, a subliniat Kiril Petkov.

De asemenea, Polonia şi Cehia ar urma să reia negocierile privind construirea gazoductului Stork II. Premierul ceh Petr Fiala a declarat că ţara sa este interesată şi de achiziţii în terminalele extinse sau nou construite ale Poloniei de gaze naturale lichefiate. Aproximativ 90% din gazele naturale importate de Cehia sunt din Rusia.

Discuţiile anterioare privind gazoductul Stork II fuseseră abandonate dar ambele ţări au anunţat că acum sunt deschise la cooperarea în domeniul energiei.

Realitatea Live

09 Feb. 2026, 16:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
09 Feb. 2026, 16:56 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Statul va acoperi în continuare 70% din costul primei de asigurare în agricultură, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului, examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 9 februarie. 

Potrivit notei informative a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, menținerea cotei de 70% este considerată esențială pentru continuarea dezvoltării pieței asigurărilor agricole și pentru protejarea fermierilor în fața riscurilor climatice. Datele Banca Națională a Moldovei arată că, după intrarea în vigoare a Legii privind asigurarea în agricultură cu acordarea sprijinului financiar de către stat în 2020, asigurările în agricultură au crescut mult peste estimările inițiale. Dacă pentru anul 2022 se prognozau prime brute subscrise de aproximativ 21 de milioane de lei, în realitate acestea au ajuns la 93,2 milioane de lei.

În perioada 2022–2024, prima brută subscrisă a crescut constant, până la 129 de milioane de lei, iar suma asigurată a urcat de la circa 974 de milioane de lei la aproape 1,4 miliarde de lei. În același timp, raportul despăgubiri/prime s-a redus de la 58% la 44%. Ministerul Agriculturii apreciază că această evoluție pozitivă se datorează subvenției de 70% din costul primei de asigurare, aplicată până în prezent. O reducere a cotei ar afecta negativ interesul fermierilor pentru asigurări, iar o majorare ar pune presiune suplimentară pe Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, consideră instituția.

Din punct de vedere financiar, potrivit datelor Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, în anul 2025 au fost achitate aproximativ 110,4 milioane de lei pentru acoperirea unei părți din primele de asigurare. Pentru anul 2026, autoritățile estimează cheltuieli de circa 120 de milioane de lei din fondul național destinat agriculturii.

Nota informativă mai subliniază impactul social al măsurii. Subvenționarea asigurărilor contribuie la limitarea pierderilor catastrofale în agricultură, reduce riscul de îndatorare excesivă și sprijină menținerea activității economice în mediul rural. Totodată, fermierii beneficiază de o mai bună stabilitate a veniturilor și de un acces mai facil la finanțare, datorită reducerii riscului perceput de instituțiile de credit.

Proiectul de hotărâre urmează a fi propus spre examinare și aprobare Guvernului. Documentul va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!