Țările din Europa de Est se aliază pentru a reduce dependenţa UE de gazele ruseşti

30 Apr. 2022, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Apr. 2022, 17:14 // Actual //  bani.md

Ţările din Europa de Est se aliază pentru a dezvolta proiecte şi a împărţi resursele, în vederea contracarării dominaţiei Rusiei pe piaţa gazelor şi a reduce dependenţa UE livrările ruseşti, informează Euronews şi AP.

Un gazoduct între graniţele Greciei şi Bulgariei ar urma să fie finalizat până în iunie, obiectivul fiind de a asigura celor două ţări şi vecinelor lor acces la noile conectări la reţea. Noul gazoduct vine în contextul în care Gazprom a anunţat miercuri că a oprit complet livrările de gaze naturale către Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări pentru livrarea combustibilului.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin a cerut ţărilor pe care el le-a calificat drept “neprietenoase”, după invadarea Ucrainei, să implementeze o schemă în cadrul căreia îşi vor deschide un cont la Gazprombank pentru a face plăţi în euro sau dolari pentru importurile de gaze naturale, urmând ca aceste fonduri să fie convertite în ruble ruseşti.

Gazoductul de 240 milioane de euro va lega oraşul Komotini din Grecia de oraşul Stara Zagora din centrul Bulgariei. Proiectul este finanţat de ţările implicate şi de UE.

Între timp, liderii Bulgariei şi României au anunţat planuri de a colabora pentru a reducerea presiunea Rusiei asupra pieţei gazelor.

Premierul bulgar Kiril Petkov a anunţat că ţara ar putea primi gaze din România, pe care ar urma să le trimită în Turcia, urmând să ajungă înapoi pe cealaltă direcţie, prin interconectorul de gaze Grecia-Bulgaria. Premierul bulgar s-a declarat convins că interconectorul dintre Bulgaria şi Grecia va fi finalizat în iunie.

“Ceea ce am conştientizat este faptul că avem o infrastructură pe care până în prezent nu am folosit-o pe deplin, nu am optimizat-o pe deplin. Este vorba de conducta care aducea gaz prin România, Bulgaria către Turcia. Acum poate să lucreze în sens invers şi posibilitatea de a cumpăra împreună gaz lichefiat este o mare oportunitate, pentru că şi nivelurile de preţuri vor fi diferite dacă cumpărăm împreună. Concomitent cu aceasta, partenerii noştri din Azerbaidjan sunt de asemenea o sursă posibilă pentru gaz suplimentar”, a subliniat Kiril Petkov.

De asemenea, Polonia şi Cehia ar urma să reia negocierile privind construirea gazoductului Stork II. Premierul ceh Petr Fiala a declarat că ţara sa este interesată şi de achiziţii în terminalele extinse sau nou construite ale Poloniei de gaze naturale lichefiate. Aproximativ 90% din gazele naturale importate de Cehia sunt din Rusia.

Discuţiile anterioare privind gazoductul Stork II fuseseră abandonate dar ambele ţări au anunţat că acum sunt deschise la cooperarea în domeniul energiei.

Realitatea Live

22 Oct. 2025, 11:52
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2025, 11:52 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile comerciale din Republica Moldova au înregistrat un profit net cumulativ de 3,4 miliarde de lei în perioada ianuarie–septembrie 2025, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Cea mai mare parte a profitului a fost realizată de Moldova Agroindbank (MAIB) – 1,35 miliarde lei, urmată de Moldindconbank, cu 1,04 miliarde lei, și Victoriabank, cu 372 milioane lei. În top se mai află OTP Bank Moldova (368 milioane lei), FinComBank (106,6 milioane lei) și Eximbank (66,7 milioane lei). Celelalte bănci au înregistrat profituri mai modeste: Energbank – 35 milioane lei, ProCredit Bank – 48 milioane lei, Comertbank – 3,2 milioane lei, iar EuroCreditBank – 6,6 milioane lei.

Veniturile totale din dobânzi ale sectorului bancar au depășit 8,1 miliarde lei, dintre care peste o treime (2,9 miliarde lei) au fost generate de MAIB, urmată de Moldindconbank (1,95 miliarde lei) și Victoriabank (1,18 miliarde lei). Cheltuielile cu dobânzile s-au ridicat la 2,03 miliarde lei, ceea ce indică marje financiare încă confortabile pentru instituțiile bancare.

Totodată, veniturile din comisioane și onorarii au însumat aproape 2,9 miliarde lei, în creștere față de perioada similară din 2024, iar veniturile din diferențe de curs valutar au ajuns la 1,64 miliarde lei, reflectând un volum ridicat al tranzacțiilor în valută.

Pe partea de cheltuieli, băncile au înregistrat costuri administrative totale de 3,46 miliarde lei, din care aproape 2,7 miliarde reprezintă cheltuieli de personal. În același timp, provizioanele pentru pierderi de credit s-au menținut la un nivel relativ moderat – circa 166 milioane lei, ceea ce arată stabilitatea portofoliilor și un risc de neplată scăzut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII