Ţările G7 donează un miliard de doze de vaccin anti-COVID pentru ţările sărace. Ajung pentru a pune capăt pandemiei?

Ţările care fac parte din G7 – grupul celor mai dezvoltate economii ale lumii – au decis donarea unui miliard de doze de vaccin anti-COVID pentru ţrile mai sărace sau cele aflate în curs de dezvoltare. Decizia a fost luată cu ocazia summit-ului G7 care s-a desfăşurat în aceste zile în Marea Britanie. Dozele vor fi acordate până la finalul anului viitor.

Anunțul a fost făcut vineri, în cadrul summit-ului G7.

Din grupul G7 fac parte SUA, Canada, Japonia, Germania, Franţa, UK şi Italia. Preşedintele american Joe Biden a anunţat încă de joi intenţia de a dona 500 de milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech. De asemenea, premierul britanic Boris Johnson a anunţat donarea a 100 de milioane de vaccinuri. Canada a anunţat şi ea donarea a 100 de milioane de doze de vaccin anti-COVID, scrie Digi24.

Dozele de vaccin urmează a fi acordate prin programul COVAX, un mecanism iniţiat de OMS împreună cu organizaţii filantropice şi ONG-uri, prin care ţările sărace să aibă cât mai curând acces la vaccinul împotriva COVID. Prin interemediul acestui program ar urma să se furnizeze aproximativ 2 miliarde de doze de vaccinuri pentru ţările subdezvoltate până la finele lui 2021.

Prin programul COVAX s-au distribuit, până în prezent, doar 83 de milioane de doze de vaccin în întreaga lume.

Chiar dacă G7 a anunţat donarea unui mililard de doze, ONU consideră că este nevoie de mult mai mult. În prezent, ţările sărace au nevoie între 5-6 miliarde de doze de vaccin anti-COVID.

În plus, având în vedere că majoritatea persoanelor au nevoie de două doze de vaccin, și posibil o doză suplimentară pentru a face față variantelor emergente, organizația caritabilă Oxfam spune că lumea ar avea nevoie de 11 miliarde de doze de vaccin pentru a putea pune capăt pandemiei de COVID-19.

#G7 #doneaza #tari sarace #vaccinuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul din Monaco este implicat într-o anchetă penală discretă, care durează de cinci ani, privind posibila acordare preferențială a unui contract public către compania de elicoptere Monacair, deținută de Andrea și Pierre Casiraghi, nepoții prințului Albert II. Informațiile au fost dezvăluite de agenția Bloomberg, care citează surse judiciare și documente din anchetă.

Potrivit anchetatorilor, o funcționară de rang înalt ar fi deschis un canal informal de comunicare cu reprezentanții Monacair și le-ar fi transmis instrucțiuni clare privind criteriile necesare pentru câștigarea contractului, care viza ruta aeriană dintre Monaco și Aeroportul Internațional din Nisa.

Fosta funcționară Catherine Mariani, acum pensionată, a declarat în fața poliției că „rezultatul era predeterminat”. În mărturia sa, ea a spus că „oferta Monacair era preferată” și că „probabil acest lucru se datora faptului că Pierre și Andrea Casiraghi erau membri ai familiei princiare”.

Autoritățile din principat se pregătesc acum să îi audieze oficial pe cei doi Casiraghi, o măsură cu implicații politice sensibile care pune presiune directă pe prințul Albert. Acesta, alături de nepoții săi, neagă orice abatere legală sau influență exercitată în procesul de atribuire a contractului.

Ruta Nisa–Monaco este una extrem de profitabilă și strategică pentru accesul rapid în principat, iar licitația pentru drepturile de operare a fost una strict reglementată. În ciuda acestui fapt, ancheta a scos la iveală suspiciuni serioase privind lipsa de imparțialitate și posibila utilizare a influenței de familie.

În timp ce publicul monegasc și presa internațională urmăresc cu atenție evoluția cazului, palatul princiar tace. Este pentru prima dată în ultimii ani când familia conducătoare a Monaco se confruntă cu o anchetă penală care implică direct interese financiare personale.