Ţările G7 donează un miliard de doze de vaccin anti-COVID pentru ţările sărace. Ajung pentru a pune capăt pandemiei?

Ţările care fac parte din G7 – grupul celor mai dezvoltate economii ale lumii – au decis donarea unui miliard de doze de vaccin anti-COVID pentru ţrile mai sărace sau cele aflate în curs de dezvoltare. Decizia a fost luată cu ocazia summit-ului G7 care s-a desfăşurat în aceste zile în Marea Britanie. Dozele vor fi acordate până la finalul anului viitor.

Anunțul a fost făcut vineri, în cadrul summit-ului G7.

Din grupul G7 fac parte SUA, Canada, Japonia, Germania, Franţa, UK şi Italia. Preşedintele american Joe Biden a anunţat încă de joi intenţia de a dona 500 de milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech. De asemenea, premierul britanic Boris Johnson a anunţat donarea a 100 de milioane de vaccinuri. Canada a anunţat şi ea donarea a 100 de milioane de doze de vaccin anti-COVID, scrie Digi24.

Dozele de vaccin urmează a fi acordate prin programul COVAX, un mecanism iniţiat de OMS împreună cu organizaţii filantropice şi ONG-uri, prin care ţările sărace să aibă cât mai curând acces la vaccinul împotriva COVID. Prin interemediul acestui program ar urma să se furnizeze aproximativ 2 miliarde de doze de vaccinuri pentru ţările subdezvoltate până la finele lui 2021.

Prin programul COVAX s-au distribuit, până în prezent, doar 83 de milioane de doze de vaccin în întreaga lume.

Chiar dacă G7 a anunţat donarea unui mililard de doze, ONU consideră că este nevoie de mult mai mult. În prezent, ţările sărace au nevoie între 5-6 miliarde de doze de vaccin anti-COVID.

În plus, având în vedere că majoritatea persoanelor au nevoie de două doze de vaccin, și posibil o doză suplimentară pentru a face față variantelor emergente, organizația caritabilă Oxfam spune că lumea ar avea nevoie de 11 miliarde de doze de vaccin pentru a putea pune capăt pandemiei de COVID-19.

#G7 #doneaza #tari sarace #vaccinuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.