Ţările G7 donează un miliard de doze de vaccin anti-COVID pentru ţările sărace. Ajung pentru a pune capăt pandemiei?

Ţările care fac parte din G7 – grupul celor mai dezvoltate economii ale lumii – au decis donarea unui miliard de doze de vaccin anti-COVID pentru ţrile mai sărace sau cele aflate în curs de dezvoltare. Decizia a fost luată cu ocazia summit-ului G7 care s-a desfăşurat în aceste zile în Marea Britanie. Dozele vor fi acordate până la finalul anului viitor.

Anunțul a fost făcut vineri, în cadrul summit-ului G7.

Din grupul G7 fac parte SUA, Canada, Japonia, Germania, Franţa, UK şi Italia. Preşedintele american Joe Biden a anunţat încă de joi intenţia de a dona 500 de milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech. De asemenea, premierul britanic Boris Johnson a anunţat donarea a 100 de milioane de vaccinuri. Canada a anunţat şi ea donarea a 100 de milioane de doze de vaccin anti-COVID, scrie Digi24.

Dozele de vaccin urmează a fi acordate prin programul COVAX, un mecanism iniţiat de OMS împreună cu organizaţii filantropice şi ONG-uri, prin care ţările sărace să aibă cât mai curând acces la vaccinul împotriva COVID. Prin interemediul acestui program ar urma să se furnizeze aproximativ 2 miliarde de doze de vaccinuri pentru ţările subdezvoltate până la finele lui 2021.

Prin programul COVAX s-au distribuit, până în prezent, doar 83 de milioane de doze de vaccin în întreaga lume.

Chiar dacă G7 a anunţat donarea unui mililard de doze, ONU consideră că este nevoie de mult mai mult. În prezent, ţările sărace au nevoie între 5-6 miliarde de doze de vaccin anti-COVID.

În plus, având în vedere că majoritatea persoanelor au nevoie de două doze de vaccin, și posibil o doză suplimentară pentru a face față variantelor emergente, organizația caritabilă Oxfam spune că lumea ar avea nevoie de 11 miliarde de doze de vaccin pentru a putea pune capăt pandemiei de COVID-19.

#G7 #doneaza #tari sarace #vaccinuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația fiscală elenă va invita peste 20.000 de contribuabili greci să explice cum reușesc să cheltuiască mai mult decât câștigă la începutul anului 2024, în condițiile în care verificările încrucișate extinse la peste 3,8 milioane de contribuabili cu venituri declarate sub 10.000 de euro au dus la depistarea unor discrepanțe între venituri și cheltuieli, scrie Kathimerini.

Contribuabilii în cauză vor fi nevoiți să ofere câteva detalii fiscului, întrucât surse din Ministerul Economiei și Finanțelor Naționale și din administrația fiscală afirmă că este imposibil să trăiești, de exemplu, cu 250.000 de euro pe an și să declari un venit de 10.000 de euro.

Potrivit informațiilor, în această etapă, administrația fiscală a solicitat mai multe detalii de la instituțiile bancare, deoarece în unele cazuri discrepanțele înregistrate sunt uluitoare. De exemplu, au fost identificați unii contribuabili cu venituri zero, care, pe baza datelor bancare, prezintă cheltuieli mari prin intermediul cardurilor, având în același timp remitențe mari în conturile pe care le dețin în străinătate.

După finalizarea verificărilor suplimentare, unii contribuabili vor primi o fișă de verificare, iar altora li se va cere să demonstreze că nu există încălcări fiscale.

Cei care nu vor reuși, se vor confrunta cu verificări pentru veniturile și cheltuielile pe cinci ani, în timp ce vor fi aplicate impozitele și amenzile prevăzute în cazurile de ascundere a materiei impozabile.

După cum a spus șeful Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), Giorgos Pitsilis, un total de 80 de milioane de date au fost încrucișate în 3,8 milioane de declarații fiscale pentru 2022 cu venituri familiale anuale de până la 10.000 de euro. Au fost identificați în total 440.000 de contribuabili cu discrepanțe, dintre care 420.000 aveau discrepanțe minore și pot fi verificați într-o a doua fază.

Prin compararea veniturilor declarate cu costul vieții, înregistrat electronic, AADE a urmărit să îi identifice pe cei care își ascund veniturile reale. Datele din conturile bancare, plățile cu cardul, facturile de electricitate, telefonia mobilă și o serie de informații privind diverse plăți au fost comparate cu veniturile declarate de contribuabili.